Blocul Național Sindical atrage atenția asupra unui ‘efect devastator’ al OUG nr. 156/2024, ‘Ordonanța trenuleț’, respectiv concedierile colective, ordonatorii principali de credite putând să reducă numărul de posturi și să concedieze angajați fără garanții suficiente pentru protecția acestora.

‘Blocul Național Sindical atrage atenția asupra unui efect devastator al OUG nr. 156/2024, cunoscută și sub numele de ,,Ordonanța trenuleț’: concedierile colective. Art. VI alin. (2) din această ordonanță, coroborat cu Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, permite ordonatorilor principali de credite să reducă numărul de posturi și să concedieze angajați fără garanții suficiente pentru protecția acestora. Măsura destabilizează piața muncii, afectează profund securitatea locurilor de muncă și încalcă drepturile fundamentale ale salariaților’, atenționează reprezentanții BNS printr-o postare pe pagina de Facebook a instituției.

În aest context, ei cer Guvernului României să intervină urgent pentru a proteja angajații și pentru a preveni un val masiv de disponibilizări!

‘Reamintim că BNS a transmis o petiție oficială către Avocatul Poporului, solicitând sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu neconstituționalitatea Ordonanței de Urgență nr. 156/2024’, subliniază sursa citată.

Specialiștii Blocului Național Sindical au realizat o analiză detaliată pe tema impactului pe care îl generează adoptarea ‘Ordonanței Trenuleț’. Printre principalele efecte ‘juridice și practice’ ale ordonanței aceștia menționează: încălcarea principiilor dialogului social și a drepturilor colective ale salariaților din societățile cu capital de stat; încălcarea libertății contractuale și a autonomiei de negociere colectivă; încălcarea dreptului fundamental la condiții echitabile în muncă; încălcarea dreptului la muncă; retroactivitate mascată; izbucnirea conflictelor de muncă; imixtiunea statului în raporturile de muncă dintre angajator și angajat; încălcarea drepturilor câștigate; val masiv de concedieri colective; încălcarea dreptului la protecție împotriva concedierilor abuzive; neasigurarea unui nivel de trai decent pentru cetățeni; încălcarea dreptului european; scăderea salariilor și determinarea unui nou fenomen migraționist din sectorul construcțiilor; afectarea gravă a stabilității financiare a societăților strategice sau de interes național.

Sursa: AGERPRES

Scoaterea din țară a pieselor din tezaurul dacic pentru expoziția din Olanda fără emiterea unei hotărâri de Guvern a intrat în vizorul procurorilor de la Parchetul General.

‘Nu eliminăm nicio ipoteză de anchetă care să ducă la lămurirea completă a situației care a generat furtul, în data de 25 ianuarie a.c., a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, aflate la Muzeul Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos (Olanda), în care avea loc expoziția internațională ‘Dacia! Empire of Gold and Silver”, se arată într-un răspuns al Biroului de informare și relații publice din Parchetul General la întrebarea dacă este anchetat modul în care au fost scoase obiectele de tezaur din țară, fără emiterea unei hotărâri de Guvern.

Premierul Marcel Ciolacu a confirmat, luni, că în cazul expoziției organizate de autoritățile române cu piese din tezaurul dacic la Muzeul Drents din Olanda nu a existat o hotărâre de Guvern, subliniind că toate detaliile vor fi aflate în urma măsurilor dispuse la nivel guvernamental.

Articolul 34 din Legea 182 din 25/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil prevede următoarele: ‘(1) Pentru organizarea unor expoziții sau realizarea unor proiecte culturale, instituțiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituții publice sau persoane juridice de drept privat din țară, în condițiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le dețin în administrare’.

Prin OUG 27/2023, s-a introdus un nou articol în lege – articolul 34^1, cu următorul cuprins: ‘Pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice’.

Sâmbătă, Parchetul General a informat că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., au fost furate de o grupare de hoți, care a utilizat un dispozitiv exploziv pentru a sparge singurul zid exterior al clădirii muzeului.

Sursa: AGERPRES

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 5,95% pe an, de la 5,96% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,01% pe an, de la 6,02% pe an în data de 16 ianuarie, iar ROBOR la 12 luni a ajuns luni la nivelul de 6,11%, de la 6,12% pe an vineri.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,66% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,99%.

În luna mai 2019 a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, actul normativ a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.

Sursa: AGERPRES