Certurile dintre oieri şi vânători parcă nu se mai sfârşesc. Noile proteste ale ciobanilor la Bucureşti, pun pe tapet nu numai Legea Vânătorii, ci şi întârzierea plăţilor pe suprafaţă şi animale, plăţi efectuate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Ordonanţa de Urgenţă pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin.(1) lit.c) și k) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, modificată prin Legea 149/ 2015 din 24.06.2015, ar trebui să între de urgenţă în atenţia DNA, din punctul meu de vedere!
Suspendarea alin.(1) lit.c) de la art. 23 din Legea nr. 407/2006, <<c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie>>, intră în contradicţie cu Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu(GAEC 7 – Întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat de 0,3 UVM/ha şi/sau prin cosirea lor cel puţin o data pe an).
Prevederea de la alin.(1) lit.c) de la art. 23 din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea 149/ 2015 din 24.06.2015(promulgată), a fost întocmită conform Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, din 11.12.2013.
Art. 10 din aceste norme spune clar: ‘Introducerea animalelor pe pajişti este permisă doar în perioadă de păşunat prevăzută în amenajamentul pastoral‘. Amenajamentul pastoral se află în Ghidul-Cadru pentru amenajamentul pastoral, anexa la Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013.
Ghidul-Cadru, în conformitate cu normele de ecocondiţionalitate spune la paragraful 5.4.1:
‘5.4.1. Durata sezonului de păşunat
Se precizează data începerii şi încheierii păşunatului, stabilindu-se numărul zilelor de durată a păşunatului, pe fiecare trup de pajişte în parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va ţine seamă de altitudine, factori limitativi, condiţii climatice extreme, tradiţie locală.
Momentul începerii păşunatului raţional se face când:
e) după 23 aprilie.
Durata sezonului de păşunat este determinată în primul rând de durată perioadei de vegetaţie care este legată mai mult de perioadele de secetă la câmpie şi deal şi de temperaturi scăzute pentru zonă de munte astfel:
a) câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie – octombrie) sau 100-150 zile la neirigat;
b) dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie);
c) munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie);
d) subalpin: 60-100 de zile (iunie-august).
Încetarea păşunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 de zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol.‘
Iată ce spune acest GAEC7, pag.15 din Ghidul de ecocondiţionalitate: ‘Obiectivul acestui standard este evitarea deteriorării pajiştilor permanente prin măsuri de întreţinere şi exploatare raţională. Legat de întreţinerea şi exploatarea raţională a pajiştilor, fermierii trebuie să mai respecte următoarele:
– primăvară, să nu înceapă păşunatul prea devreme, când solul este încă umed, pentru că acesta se bătătoreşte şi se pot formă gropi, se distruge vegetația, iar pe terenurile în pantă se produce eroziunea solului;
– păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de 2 săptămâni de la retragerea apelor;
– pajiştile care nu sunt păşunate în cursul unui an calendaristic se cosesc cel puţin o dată pe an;
– masa vegetală cosită trebuie adunată în maxim 2 săptămâni de la efectuarea cositului;
– toamnă, păşunatul să înceteze cu aproximativ 25–30 de zile înainte de venirea îngheţurilor permanente prognozate.’
Acest standard GAEC7 trebuie respectat de către fermieri. Altfel, inspectorii APIA de la controale pe teren sunt nevoiţi să aplice sancţiuni pecuniare fermierilor.
Prin suspendarea de către guvern a unui articol de lege, care suspendă implicit acest standard,  se aduce o atingere gravă a intereselor financiare ale CE, prin aceea că, APIA va acordă ilegal subvenţii în Campania 2015(perioadă de plată 1 dec. 2015-30 iun.2016) pe terenuri care nu respectă standardele de ecocondiţionalitate în integralitatea lor- considerând că oierii începând cu 2007 au respectat GAEC7.
Pe de altă parte, solicitarea oierilor de a ridica interdicţia din legea vânătorii cu privire la păşunat, confirmă faptul că, niciun oier din această ţara nu a respectat până acum GAEC7.  Înseamnă că APIA a efectuat plăţi necuvenite către toţi oierii începând cu 2007.
Expunerea de motive care au stat la baza ordonanţei privind suspendarea articolului cu pricina: ‘ Interzicerea mişcării animalelor în perioada 6 decembrie – 24 aprilie, şi impunerea stabulaţiei permanente, determină îmbolnăviri ale ongloanelor (Copită care acoperă complet ultima falangă a fiecărui deget-DEX), imbacsirea cojocului de lâna care generează boli ale aparatului respirator, conducând astfel la pierderi majore în rândul efectivelor de animale.
În cadrul raselor de ovine din România, rasă ţurcană este majoritară, fiind o rasă creată de-a lungul secolelor în libertate, iar limitarea mişcării în ferestrele iernii conduce, implicit, la degenerarea genetică a populaţiilor de ovine din această rasă, fapt ce constituie o pierdere importantă a patrimoniului zootehnic naţional.
Având în vedere că majoritatea fermelor din România sunt ferme cu creştere în sistem extensiv, care nu au surse de apa proprii, iar interzicerea deplasării animalelor la sursele de apa naturale, respectiv râuri, lacuri, izvoare, generează boli metabolice cauzate de insuficienţa consumului de apa şi conduce la diminuarea
semnificativă a efectivelor de animale.’
Impactul asupra mediului, pentru care semnează cei de la Mediu, este: ‘Impactul va fi deosebit de benefic pentru că are în vedere valoarea naturală a terenului şi menţinerea echilibrului ecologic între speciile de animale, domestice şi sălbatice.’
Eu ştiam că de Bunele condiţii agricole şi de mediu(GAEC) şi de sănătatea animalelor se ocupă fermierii pentru care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura(APIA) îi plăteşte din FEGA, FADR şi bugetul național, nicidecum guvernanţii.
Rămâne să vedem care va fi reacţia autoritaţilor după noile manifestaţii ale fermierilor din data 23.03.2016, cum vor reinterpreta Legea Vânătorii şi când vor efectua primele plăţi.

Antoniu Poienaru