Echipe participante

1. ACS Minerul Lupeni

2. ACS Minerul Uricani

3. ACS Viitorul Șoimuș

4. AS Victoria Călan

5. CS CFR Simeria

6. CS Gloria al Orașului Geoagiu

7. CS Inter Petrila

8. CSM Jiul Petroșani

9. CSO Retezatul Hațeg

Etapa 1

Șoimuș – Stă

Călan – Geoagiu 2-3

Jiul – Uricani 7-0

Petrila – Simeria 4-0

Lupeni – Hațeg 2-0

Etapa 2

Stă – Lupeni

Geoagiu – Șoimuș 0-2

Uricani – Călan 2-1

Simeria – Jiul 1-2

Hațeg – Petrila 4-4

Etapa 3

Lupeni – Geoagiu 1-1

Călan – Simeria 1-2

Jiul – Petrila 2-0

Stă – Hațeg

Șoimuș – Uricani 3-1

Etapa 4

Uricani – Lupeni 0-5

Simeria – Șoimuș 3-0

Petrila – Călan 1-3

Geoagiu – Stă

Hațeg – Jiul 1-4

Etapa 5

Lupeni – Simeria 2-0

Șoimuș – Petrila 11-1

Călan – Jiul 1-2

Stă – Uricani

Geoagiu – Hațeg 3-2

Etapa 6

Petrila – Lupeni 2-3

Hațeg – Călan 3-4

Simeria – Stă

Uricani – Geoagiu 0-5

Jiul – Șoimuș 3-1

Etapa 7

Lupeni – Jiul 1-1

Șoimuș – Călan 2-1

Stă – Petrila

Geoagiu – Simeria 2-5

Uricani – Hațeg 3-2

Etapa 8

Călan – Lupeni 1-1

Șoimuș – Hațeg 5-0

Jiul – Stă

Petrila – Geoagiu 3-0

Simeria – Uricani 3-0

Etapa 9

Lupeni – Șoimuș 1-3

Stă – Călan

Geoagiu – Jiul 0-5

Uricani – Petrila 1-3

Hațeg – Simeria 1-11

Etapa 10

Hațeg – Lupeni 2-3

Stă – Șoimuș

Geoagiu – Călan 1-1

Uricani – Jiul 0-3

Simeria – Petrila 14-0

Etapa 11

Lupeni – Stă

Șoimuș – Geoagiu 6-1

Jiul – Simeria 1-1

Petrila – Hațeg 4-5

Călan – Uricani 3-0

Etapa 12

Geoagiu – Lupeni 1-6

Uricani – Șoimuș 0-2

Simeria – Călan 0-0

Petrila – Jiul 2-5

Hațeg – Stă

Etapa 13

Jiul – Hațeg 7-0

Lupeni – Uricani 3-0

Șoimuș – Simeria 3-1

Călan – Petrila 2-0

Stă – Geoagiu

Clasament

Etapa 14 (4-6 mar)

Jiul – Călan

Simeria – Lupeni

Petrila – Șoimuș

Uricani – Stă

Hațeg – Geoagiu

Etapa 15 (11-13 mar)

Lupeni – Petrila

Șoimuș – Jiul

Călan – Hațeg

Stă – Simeria

Geoagiu – Uricani

Etapa 16 (18-20 mar)

Jiul – Lupeni

Călan – Șoimuș

Petrila – Stă

Simeria – Geoagiu

Hațeg – Uricani

Etapa 17 (25-27 mar)

Lupeni – Călan

Hațeg – Șoimuș

Stă – Jiul

Geoagiu – Petrila

Uricani – Simeria

Etapa 18 (1-3 apr)

Șoimuș – Lupeni

Călan – Stă

Jiul – Geoagiu

Petrila – Uricani

Simeria – Hațeg

Au trecut 48 de ani de la marele cutremur din 1977, unul dintre cele mai puternice seisme înregistrate vreodată în România. Seismul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. A fost al treilea cutremur ca intensitate înregistrat în țara noastră, după cele din 10 noiembrie 1940 (7,4 grade pe scara Richter) și cel din 23 ianuarie 1838 (7,3), dar a fost seismul cu efectele cele mai devastatoare.

În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost afectată de un cutremur devastator. Cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, seismul, cu o durată de 56 de secunde, a avut efecte devastatoare pentru ţară: peste 1.570 de oameni și-au pierdut viața, circa 11.300 au fost răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.

Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș. 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime). 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90 la sută dintre victime în București), 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova, 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national, 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost, 763 de unități industriale au fost afectate, 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – nouă fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina, șase clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate, 23 de județe au fost grav afectate.

Printre victimele cunoscute ale tragediei din 4 martie 1977 s-a numărat şi actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, supranumită “Dalida a României”, cea care s-a lansat, în cariera artistică, de la Teatru Muzical din Deva.

Cutremurele nu pot fi prezise

Pentru a marca această zi, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a organizat Turul ghidat “Bucureștii și Cutremurele”, eveniment care a rememorat tragedia din 1977. Cu această ocazie, INCDFP a lansat un nou produs cartografic: „Harta cutremurelor din România și împrejurimi, în perioada 1400 -2024”. Această hartă detaliată prezintă, de asemenea, principalele sisteme de falii, hazardul și riscul seismic sau principalele cutremure din ultimele secole și efectele acestora, oferind o imagine cuprinzătoare a activității seismice din țară. Ea poate fi accesată și descărcată de pe site-ul INCDFP și de AICI și se adresează unui public variat.

„Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestui eveniment, codurile de proiectare seismică au fost revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea, devenind din ce în ce mai stricte și mai avansate. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, după cum o arată Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic sau Modelul European de Risc Seismic lansat în anul 2020. Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, însă este important să învățăm din lecțiile trecutului. O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major”, arată reprezentanții INCDFP.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat astăzi, 3 martie 2025, Campania de primire a Cererilor de plată în anul 2025. Fermierii pot depune Cererea de plată până pe data de 30 mai, fără obligația de a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației geospațiale AGI Online, conform Instrucţiunilor de utilizare disponibile în interfaţa aplicaţiei, pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

În situația în care se accesează și scheme din sectorul zootehnic, fermierii se vor prezenta la Centrele APIA conform programării pe care au stabilit-o în prealabil cu funcționarii APIA, în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea AGI Online. Astfel, funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea programării pentru depunerea Cererilor de plată.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile din Cererea de plată pentru Campania 2025. Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține explotații cu cod ANSVSA în diferite localităţi/judeţe.

Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia utilizează terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a datelor despre terenul agricol și să permită acesteia să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea terenului conform înscrierii în Registrul Agricol.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii de plată şi să fie valabile la data depunerii acesteia.

Adeverințele emise pentru schemele de sprijin cuplat din sectorul zootehnic de către asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie judeţean, pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului conform procedurii deja utilizate și în anii anteriori de campanie. De asemenea, fermierii care deţin animale în exploataţie au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Baza Națională de Date (BND) (la medicul veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă este utilizator SNIIA).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să anunțe (prin mesaj, telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că dorește să se semneze electronic Cererea de plată. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația AGI Online la data depunerii Cererii. Angajamentele și declarațiile, părți ale cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Materialele de informare (afiș, pliante, broșură) aferente Campaniei 2025, legislația aferentă, informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei măsuri de sprijin/intervenții și listele cu UAT-uri eligibile pentru Măsura 10, DR-01, DR-02, DR-03, DR-09, DR-10, DR-11, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul instituției: www.apia.org.ro.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2025, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise în aceasta și documentația care o însoțește.

„Asigurăm fermierii de tot sprijinul specialiștilor APIA în informarea cât mai eficientă cu privire la depunerea Cererilor de plată în anul 2025 și furnizarea informaţiilor necesare pentru accesarea intervenţiilor/măsurilor/schemelor prevăzute în Planul Strategic 2023-2027 și măsurilor de mediu și climă din PNDR 2014 – 2020. Totodată, rugăm fermierii să respecte data și ora programării la APIA în vederea depunerii în timp util a Cererii de plată în anul 2025”, transmit reprezentanții APIA.