Sâmbătă, 19 aprilie 2025, în jurul orei 14:35, Sfânta Lumină s-a pogorât la Mormântul Sfânt din Ierusalim, în timpul slujbei Vecerniei Învierii.

Evenimentul, considerat de credincioși o minune ce se repetă an de an în Sâmbăta Mare, a avut loc în prezența Patriarhului Ortodox al Ierusalimului, Teofil al III-lea, care a rostit rugăciunea specială a Învierii înainte de primirea Luminii.

Manifestarea divină – descrisă de martori ca fiind o lumină care apare fie de sus, fie izvorând din Sfântul Mormânt – a fost primită cu emoție și evlavie de pelerinii adunați în Biserica Sfântului Mormânt. Potrivit tradiției, flacăra nu arde în primele momente după aprindere, fiind considerată o dovadă a caracterului său miraculos.

În aceeași seară, Sfânta Lumină a fost adusă în România de Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. La sosirea pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Otopeni, aceasta a fost oferită delegaților eparhiilor din întreaga țară, pentru a fi distribuită în toate parohiile din România și Republica Moldova în noaptea de Înviere.

Tradiția aducerii Sfintei Lumini în România a fost inițiată în anul 2009, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, și a devenit, de atunci, un moment așteptat cu emoție în fiecare an de credincioșii ortodocși. Gestul simbolizează unitatea Bisericii, dar și legătura profundă a românilor cu locurile sfinte ale creștinismului.

Pentru milioane de creștini, Lumina Sfântă reprezintă mai mult decât o flacără: este un semn al biruinței vieții asupra morții, al păcii și speranței care învăluie lumea în noaptea Învierii.

FOTO: basilica.ro/ Patriarhia Ierusalimului / Heba Hrimat

În inima județului Hunedoara, Țara Hațegului își păstrează cu sfințenie tradițiile pascale, oferind o imagine vie a unei comunități profund legate de valorile creștine și de identitatea sa culturală.

Sărbătorile de Paște sunt întâmpinate aici cu obiceiuri autentice, transmise din generație în generație, ce dau culoare și sens uneia dintre cele mai importante sărbători ale anului.

Noaptea de Înviere
În noaptea sfântă a Învierii, locuitorii se adună în jurul bisericilor, purtând în mâini lumânări aprinse cu „lumină de la Ierusalim”. După slujba religioasă, credincioșii înconjoară biserica de trei ori, un gest simbolic al purificării, reînnoirii și comuniunii cu divinul. Această procesiune nocturnă devine, an de an, o expresie profundă a credinței și a apartenenței la comunitate.

Obiceiuri din prima zi de Paște
Dimineața Paștelui este deschisă de un ritual plin de semnificație: spălatul pe față cu apă de izvor în care se află un ou roșu și un ban de argint. Acest gest simbolizează dorința de sănătate, noroc și belșug în noul an.

Tot în prima zi, are loc tradiționalul ciocnit al ouălor roșii, însoțit de urarea „Hristos a înviat!” și răspunsul „Adevărat a înviat!”, un obicei care întărește legătura dintre oameni, familie și comunitate.

Masa festivă
După momentul solemn al slujbei, casele din Țara Hațegului se umplu de miresmele bucatelor tradiționale: drob de miel, friptură, pască și cozonac. Acestea sunt pregătite cu grijă în Săptămâna Mare, folosind rețete moștenite din bătrâni și respectând rânduiala postului și a sărbătorii.

Sărbătorile pascale din Țara Hațegului sunt mai mult decât o celebrare religioasă – ele sunt un prilej de reafirmare a identității locale, o punte între trecut și prezent și o dovadă vie că tradițiile, atunci când sunt respectate și transmise, pot rămâne o sursă de coeziune și speranță pentru comunități întregi.

FOTO: conacularchia.ro

Pompierii au lansat o serie de recomandări pentru asigurarea siguranței în perioada Sărbătorilor Pascale, având în vedere afluxul mare de credincioși care vor participa la slujbele religioase și la procesiunile din lăcașele de cult. În această perioadă, este esențial ca măsurile de prevenire a incendiilor să fie respectate cu strictețe pentru a evita orice incidente.

Printre recomandările adresate preoților și credincioșilor se numără menținerea ușilor de acces și evacuare deschise pe timpul slujbelor religioase, precum și desemnarea unor persoane responsabile de supravegherea atentă a activităților din interiorul bisericilor și de intervenție operativă în caz de urgență. Aceste persoane trebuie să fie echipate cu mijloace de stingere a incendiilor, cum ar fi stingătoare sau hidranți.

Pompierii subliniază, de asemenea, importanța utilizării cu prudență a lumânărilor, mai ales în mulțime. Lumânările trebuie depuse doar în locuri special amenajate, cum ar fi tăvi metalice umplute cu nisip, aflate la distanțe de siguranță față de elementele combustibile. După terminarea slujbelor religioase, clerul trebuie să se asigure că toate lumânările sunt stinse, iar resturile acestora sunt evacuate în locuri sigure, departe de biserică. De asemenea, este important ca aparatele electrice și instalațiile de iluminat să fie deconectate după încheierea activităților.

Un alt aspect esențial este parcarea autoturismelor participanților, care trebuie să fie organizată astfel încât să nu obstrucționeze accesul autospecialelor de intervenție sau să împiedice accesul la hidranții exteriori.

În ceea ce privește gospodăriile hunedorenilor, pompierii recomandă ca lumânările să nu fie lăsate nesupravegheate sau în apropierea materialelor ușor combustibile. De asemenea, este important ca acestea să fie stinse înainte de a merge la culcare, pentru a preveni riscurile de incendiu. Părinții sunt sfătuiți să nu lase copiii nesupravegheați în casă și să se asigure că nu au acces la chibrituri, lumânări sau brichete. Suporturile de lumânări incombustibile trebuie să fie utilizate pentru a preveni orice eveniment nedorit.

Pompierii reamintesc că, în cazul în care se produce un incendiu, trebuie anunțat imediat la numărul de urgență 112 și se va acționa pentru stingerea focului cu mijloace de primă intervenție.

FOTO: FACEBOOK PRIMĂRIA ORAȘULUI CĂLAN