Connect with us
Data: 04/03/2025
.

Actualitate

Peste 200 de hunedoreni au fost angajați pe loc, la „Bursa locurilor de muncă”

Publicat

pe

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara a organizat, ieri, „Bursa locurilor de muncă”. Evenimentul s-a desfășurat în Deva, Hunedoara, Petroșani, Orăștie, Hațeg, Brad, Călan, Simeria, Lupeni și Vulcan. La final, peste 200 de oameni și-au găsit un loc de muncă și alți 285 au fost selectați în vederea angajării.

Inițial, la Bursă, au fost contactaţi un număr de 195 de angajatori în vederea participării la bursă şi s-au prezentat 63 de agenţi economici. „Oferta de locuri de muncă a numărat 486 de posturi, dintre care cele mai multe, respectiv 220, în municipiul Hunedoara. Au fost selectate 285 persoane în vederea încadrării şi au fost încadrate în muncă 201 persoane, dintre care în Hunedoara 77 de persoane, patru dintre ele cu studii superioare. Agenţia va monitoriza după un interval de 30 de zile câte dintre persoanele selectate au fost încadrate în muncă”, a precizat Nicolae Fara, directorul executiv al AJOFM Hunedoara. Cele mai multe locuri de muncă au fost puse la dispoziție în Hunedoara (220), în Deva (89) și în Călan (38). La polul opus, cu un număr mai mic de locuri de muncă disponibile au fost localitățile Lupeni (15), Simeria (15), Brad (15) și Hațeg (6). Câte 30 de slujbe au pus „la bătaie” și angajatorii din Petroșani și Vulcan, iar la Orăștie au fost 28. Repartizarea celor 667 de hunedoreni care au participat la Bursă a fost următoarea: la Hunedoara au fost prezente 130 de persoane, la Deva 117, la Orăștie 112, iar cea mai scăzută prezență s-a înregistrat în Hațeg (26), Lupeni (28), la Simeria (40) și Vulcan (40). Totodată, cele mai multe persoane angajate pe loc au fost la Hunedoara (77), Călan (27) și Deva (21), iar cele mai puține la Orăștie (12), Simeria (8) și Hațeg (3). De asemenea, din cele șase persoane cu studii superioare, angajate, patru sunt din Hunedoara, două din Orăștie și două din Călan.

Advertisement

Actualitate

Reducere de 10% bonificație pentru plata integrală a impozitelor locale în Hațeg

Publicat

pe

Redactat de

Primăria orașului Hațeg anunță că persoanele fizice și juridice care își achită integral, până la 31 martie 2025, impozitele locale pentru clădiri, terenuri sau mijloace de transport vor beneficia de o bonificație de 10%.

Facilitatea este acordată prin Biroul Impozite și Taxe Locale, ca măsură de încurajare a plăților anticipate. Contribuabilii sunt încurajați să își achite taxele în termen pentru a evita penalitățile și pentru a beneficia de această reducere.

Pentru informații suplimentare, cei interesați se pot adresa Biroului Impozite și Taxe Locale din cadrul Primăriei Hațeg.

FOTO: FACEBOOK PRIMĂRIA ORAȘULUI HAȚEG

Citeste mai mult ...

Actualitate

Campionatul județean de fotbal U19 – sezonul regular

Publicat

pe

Redactat de

Echipe participante

1. ACS Minerul Lupeni

2. ACS Minerul Uricani

3. ACS Viitorul Șoimuș

4. AS Victoria Călan

Advertisement

5. CS CFR Simeria

6. CS Gloria al Orașului Geoagiu

7. CS Inter Petrila

8. CSM Jiul Petroșani

9. CSO Retezatul Hațeg

Advertisement

Etapa 1

Șoimuș – Stă

Călan – Geoagiu 2-3

Jiul – Uricani 7-0

Petrila – Simeria 4-0

Advertisement

Lupeni – Hațeg 2-0

Etapa 2

Stă – Lupeni

Geoagiu – Șoimuș 0-2

Uricani – Călan 2-1

Advertisement

Simeria – Jiul 1-2

Hațeg – Petrila 4-4

Etapa 3

Lupeni – Geoagiu 1-1

Călan – Simeria 1-2

Advertisement

Jiul – Petrila 2-0

Stă – Hațeg

Șoimuș – Uricani 3-1

Etapa 4

Uricani – Lupeni 0-5

Advertisement

Simeria – Șoimuș 3-0

Petrila – Călan 1-3

Geoagiu – Stă

Hațeg – Jiul 1-4

Etapa 5

Advertisement

Lupeni – Simeria 2-0

Șoimuș – Petrila 11-1

Călan – Jiul 1-2

Stă – Uricani

Geoagiu – Hațeg 3-2

Advertisement

Etapa 6

Petrila – Lupeni 2-3

Hațeg – Călan 3-4

Simeria – Stă

Uricani – Geoagiu 0-5

Advertisement

Jiul – Șoimuș 3-1

Etapa 7

Lupeni – Jiul 1-1

Șoimuș – Călan 2-1

Stă – Petrila

Advertisement

Geoagiu – Simeria 2-5

Uricani – Hațeg 3-2

Etapa 8

Călan – Lupeni 1-1

Șoimuș – Hațeg 5-0

Advertisement

Jiul – Stă

Petrila – Geoagiu 3-0

Simeria – Uricani 3-0

Etapa 9

Lupeni – Șoimuș 1-3

Advertisement

Stă – Călan

Geoagiu – Jiul 0-5

Uricani – Petrila 1-3

Hațeg – Simeria 1-11

Etapa 10

Advertisement

Hațeg – Lupeni 2-3

Stă – Șoimuș

Geoagiu – Călan 1-1

Uricani – Jiul 0-3

Simeria – Petrila 14-0

Advertisement

Etapa 11

Lupeni – Stă

Șoimuș – Geoagiu 6-1

Jiul – Simeria 1-1

Petrila – Hațeg 4-5

Advertisement

Călan – Uricani 3-0

Etapa 12

Geoagiu – Lupeni 1-6

Uricani – Șoimuș 0-2

Simeria – Călan 0-0

Advertisement

Petrila – Jiul 2-5

Hațeg – Stă

Etapa 13

Jiul – Hațeg 7-0

Lupeni – Uricani 3-0

Advertisement

Șoimuș – Simeria 3-1

Călan – Petrila 2-0

Stă – Geoagiu

Clasament

1Jiul Petroșani12102042832p
2

Viitorul Șoimuș

Advertisement
11902381227p
3Minerul Lupeni11731281124p
4

CFR Simeria

12624411620p
5

Victoria Călan

12435201715p
6

Gloria Geoagiu

11326173311p
7

Inter Petrila

12318245010p
8

Minerul Uricani

Advertisement
1220107406p
9

Retezatul Hațeg

1111920504p

 

Etapa 14 (4-6 mar)

Jiul – Călan

Simeria – Lupeni

Advertisement

Petrila – Șoimuș

Uricani – Stă

Hațeg – Geoagiu

Etapa 15 (11-13 mar)

Lupeni – Petrila

Advertisement

Șoimuș – Jiul

Călan – Hațeg

Stă – Simeria

Geoagiu – Uricani

Etapa 16 (18-20 mar)

Advertisement

Jiul – Lupeni

Călan – Șoimuș

Petrila – Stă

Simeria – Geoagiu

Hațeg – Uricani

Advertisement

Etapa 17 (25-27 mar)

Lupeni – Călan

Hațeg – Șoimuș

Stă – Jiul

Geoagiu – Petrila

Advertisement

Uricani – Simeria

Etapa 18 (1-3 apr)

Șoimuș – Lupeni

Călan – Stă

Jiul – Geoagiu

Advertisement

Petrila – Uricani

Simeria – Hațeg

 

Citeste mai mult ...

Actualitate

48 de ani de la cutremurul din ’77. 56 de secunde terifiante, peste 1.570 de morți

Publicat

pe

Redactat de

Au trecut 48 de ani de la marele cutremur din 1977, unul dintre cele mai puternice seisme înregistrate vreodată în România. Seismul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. A fost al treilea cutremur ca intensitate înregistrat în țara noastră, după cele din 10 noiembrie 1940 (7,4 grade pe scara Richter) și cel din 23 ianuarie 1838 (7,3), dar a fost seismul cu efectele cele mai devastatoare.

 

În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost afectată de un cutremur devastator. Cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, seismul, cu o durată de 56 de secunde, a avut efecte devastatoare pentru ţară: peste 1.570 de oameni și-au pierdut viața, circa 11.300 au fost răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.

Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș. 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime). 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90 la sută dintre victime în București), 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova, 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national, 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost, 763 de unități industriale au fost afectate, 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – nouă fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina, șase clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate, 23 de județe au fost grav afectate.

Printre victimele cunoscute ale tragediei din 4 martie 1977 s-a numărat şi actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, supranumită “Dalida a României”, cea care s-a lansat, în cariera artistică, de la Teatru Muzical din Deva.

Cutremurele nu pot fi prezise

Advertisement

Pentru a marca această zi, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a organizat Turul ghidat Bucureștii și Cutremurele”, eveniment care a rememorat tragedia din 1977. Cu această ocazie, INCDFP a lansat un nou produs cartografic: „Harta cutremurelor din România și împrejurimi, în perioada 1400 -2024”. Această hartă detaliată prezintă, de asemenea, principalele sisteme de falii, hazardul și riscul seismic sau principalele cutremure din ultimele secole și efectele acestora, oferind o imagine cuprinzătoare a activității seismice din țară. Ea poate fi accesată și descărcată de pe site-ul INCDFP și de AICI și se adresează unui public variat.

„Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestui eveniment, codurile de proiectare seismică au fost revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea, devenind din ce în ce mai stricte și mai avansate. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, după cum o arată Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic sau Modelul European de Risc Seismic lansat în anul 2020. Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, însă este important să învățăm din lecțiile trecutului. O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major”, arată reprezentanții INCDFP.

Citeste mai mult ...

URMĂREȘTE ServusHD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate