Guvernul României a aprobat, la inițiativa Ministerului Energiei, o Ordonanță de Urgență care prevede un amplu pachet de sprijin pentru Valea Jiului, menit să asigure o tranziție echitabilă de la industria minieră tradițională la un model economic sustenabil și inovator.

Măsurile adoptate vizează atât securizarea activităților miniere, cât și reconversia profesională a minerilor și investiții strategice în sectorul energetic. Astfel, peste 3,93 miliarde de lei vor fi direcționați până în 2032 către punerea în siguranță a exploatărilor de la Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, ecologizarea perimetrelor afectate și sprijinirea comunităților locale.

Din această sumă, peste 225 de milioane de lei sunt alocați pentru plăți compensatorii adresate minerilor disponibilizați, în timp ce aproape 6 milioane de lei vor susține programe de reconversie profesională. Fostele cadre miniere vor avea acces la formare și integrare în noi domenii, în special în cadrul proiectelor de energie regenerabilă.

Planul elaborat de Ministerul Energiei implică și consolidarea infrastructurii energetice, cu accent pe extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale, precum și pe prevenirea riscurilor legate de aprovizionare. În paralel, autoritățile pregătesc investiții în producția de biocombustibili, construirea de centrale fotovoltaice și unități pe gaz, cu scopul de a transforma Valea Jiului într-un hub energetic modern.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că această tranziție nu vizează doar modernizarea rețelelor și infrastructurii, ci, mai ales, sprijinirea oamenilor: „Valea Jiului este un simbol al trecutului industrial al României. Prin acest plan, ne asigurăm că viitorul regiunii se clădește pe inovație, siguranță și prosperitate pentru comunitățile locale.”

Proiectul face parte dintr-o strategie națională de tranziție justă, prin care autoritățile își propun să transforme regiunile carbonifere în poli de dezvoltare economică sustenabilă, fără a lăsa în urmă oamenii care au contribuit zeci de ani la securitatea energetică a României.

Papa Francisc, vocea săracilor care a remodelat Biserica Catolică, dar care s-a confruntat cu o rezistență acerbă, a murit la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul.

Moartea lui Papa Francisc, care a devenit primul pontif latino-american în 2013 și a fost unul dintre cei mai în vârstă papi din istoria Bisericii, a survenit la câteva săptămâni după ce a fost externat dintr-un spital din Roma, unde s-a luptat cu un caz grav de pneumonie la ambii plămâni.

Echipa sa medicală a declarat că starea lui se stabilizase, permițându-i să continue convalescența la reședința sa Casa Santa Marta din Vatican. La două săptămâni după ce a părăsit spitalul, el i-a încântat pe credincioși apărând surprinzător în Piața Sfântul Petru

În inima Văii Jiului, comunitățile momârlanilor marchează sărbătoarea Paștelui printr-un obicei ancestral: debutul nedeilor – sărbători tradiționale cu rădăcini adânci în identitatea locală.

Aceste petreceri câmpenești, desfășurate în jurul bisericilor, devin an de an un prilej de bucurie, reîntâlnire și întărire a legăturilor comunitare.

Prima nedeie are loc chiar în duminica Paștelui, la Dâlja, și este urmată, în zilele următoare, de cele organizate în Sălătruc, Maleia, Jieț și la Biserica Sânonilor – cea mai veche lăcaș de cult din Valea Jiului. În Duminica Tomii, momârlanii, alături de barabe, urcă la Câmpu lui Neag pentru una dintre cele mai așteptate nedei ale anului, desfășurată în vatra satului.

Pregătirile încep dis-de-dimineață, când bărbații îmbrăcați în port popular pregătesc mâncarea la foc de lemne, în ceaune de aramă. Mesele se umplu cu bucate tradiționale – ciorbă și tocăniță de oaie, varză călită și nelipsitul păsat cu brânză, o rețetă specifică zonei, făcută din mălai, unt și brânză de oi.

Atmosfera este completată de muzică tradițională și dansuri populare, iar obiceiurile străvechi atrag atenția atât localnicilor, cât și vizitatorilor. Unul dintre cele mai spectaculoase este „pușcatul cu țeavă de carbid” – o demonstrație de ingeniozitate și forță, prin care se produce o explozie controlată din carbid și apă.

Mai mult decât simple petreceri, nedeile reprezintă o formă de respect față de trecut și un simbol al continuității culturale. Pentru momârlani, acestea sunt „zile de veselie” menite să șteargă grijile anului și să aducă lumină și speranță în comunitate.

Prin păstrarea cu sfințenie a acestor tradiții, momârlanii din Valea Jiului oferă o lecție valoroasă despre identitate, solidaritate și apartenență. Fiecare nedeie devine astfel o sărbătoare a spiritului locului și a rădăcinilor care unesc generații.

FOTO: Ziarul Exclusiv