Înşelăciune „pusă la cale” şi coordonată din puşcărie!
Sistemul după care funcţiona escrocheria a fost gândit în spatele gratiilor. În libertate, opera soţia unui dintre cei doi infractori, implicată şi ea „până în gât” în acest caz
Poliţiştii hunedoreni au descoperit o metodă inedită de înşelăciune, care, deşi pare greu de crezut, a fost gândită şi coordonată din celula unui penitenciar din ţară de către un fost deţinut (eliberat între timp) şi un condamnat. Din spatele gratiilor, cei doi au reuşit să escrocheze cu angajări fictive mai multe persoane din diferite zone ale ţării, între care şi câţiva locuitori ai judeţului Hunedoara, după o schemă care i-a surprins până şi pe anchetatori. Mai exact, aceştia simulau organizarea unor interviuri de angajare, pentru posturi de agenţi de vânzări la diferite firme clonate chiar de ei, iar după aceea cereau bani celor interesaţi de locurile de muncă respective. Cel puţin 14 persoane, din mai multe judeţe ale ţării, între care şi Hunedoara, au căzut în capcana lor, iar alte 40 au fost pe punctul de a fi înşelate. Escrocheria nu le-ar fi reuşit fără ajutorul unor complice de afară. Între aceştia, „pionul” principal ar fi fost soţia unuia dintre cei doi condamnaţi, implicaţi în cacealma.
„DIRECTORI” AUTOINTITULAŢI
Potrivit oamenilor legii, sistemul după care funcţiona înşelăciunea era unul destul de complicat pus la cale de un tânăr de 25 de ani, fost deţinut de drept comun (n.red. între timp, eliberat din închisoare) şi cu încă un condamnat pentru înşelăciune. Cei doi au reuşit să cloneze mai multe firme, folosindu-se de informaţii găsite în mediul virtual. Mai exact -explică poliţiştii -aceştia obţineau un certificat de înregistrare al unei societăţi comerciale prin căutare imagini pe www.google.com, care returnează, după acest criteriu de căutare cel puţin 500.000 de rezultate la diverse rezoluţii, dimensiuni, culori sau chiar date ale upload-ării. Folosind imaginea respectivă, deschideau un cont de angajator pe site-urile www.bestjobs.ro sau www.ejobs.ro şi postau un anunţ pentru recrutarea a două categorii de personal: director zonal (în schimbul unui salariu de circa 600 de euro) şi agent de vânzări (plătit cu aşa -zisa sumă de 200 de euro).
Prima persoană „angajată” era directorul regional, fără excepţie femeie, care era informată că va avea ca sarcină dezvoltarea unei reţele de vânzări de materiale de construcţii sau electrice. Acesta trimitea o copie a cărţii sale de identitate pe o adresă de e-mail după care, pe aceeaşi adresă primea un contract de muncă semnat şi stampilat, împreună o lista cu 30-50 de nume, întotdeauna bărbaţi, centralizate de pe site-urile de recrutare a forţei de muncă. Cu aceste persoane urma să organizeze un interviu şi să selecteze aproximativ 10 persoane. Pentru a face ea însăşi angajările persoana desemnată aşa -zis director obţinea, la cererea telefonică a angajatorilor, o ştampilă. Pentru a asigura credibilitatea acţiunii de recrutare, cei doi făceau rezervări la hoteluri de minimum patru stele, precum şi o comandă de autoturisme cu cilindree mică, specifice reţelelor de vânzare astfel încât în eventualitatea în care directorul ori candidaţii ar fi dorit să verifice veridicitatea celor arătate, să poată avea confirmarea existenţei societăţii. Ulterior selectării personalului, celor aleşi li se întocmea contract de muncă semnat şi stampilat de directorul zonal. Cu această ocazie, aceştia depuneau într-un cont suma de 200 de euro cu titlu de garanţie pentru autoturismul de serviciu, bani pe care urmau să-i recupereze în prima lună de angajare. Sumele de bani ajungeau în contul unor persoane angajate de ei, fiind transferate prin Western Union sau mandat poştal unor terţi care aveau rolul de a securiza transferul banilor.
LĂSAŢI ÎN LIBERTATE
Faptele lor au fost descoperite, în mod întâmplător, de o hunedoreancă de 30 de ani, din oraşul Haţeg, care a reclamat la poliţie faptul că a fost angajata unei societăţi comerciale, în care a avut funcţia de „director zonal”, calitate în care a făcut recrutări de personal pentru funcţia de agent de vânzări, determinând persoanele selectate să achite într-un cont bancar al unei terţe persoane 200 de euro ca avans pentru autoturisme de serviciu, fără ca angajarea să mai aibă loc „de facto”. Poliţiştii au intrat „pe fir” şi aşa au aflat ce făceau, de fapt, cei doi condamnaţi şi, din libertate, soţia, de 21 de ani, a unuia dintre ei.
În timpul anchetei, s-a mai descoperit că acţiunile lor s-au orientat asupra întregii ţări, fiind comise nouă astfel de fapte, în judeţele Hunedoara, Timiş, Caraş-Severin, Vaslui, Braşov şi Teleorman în dauna a 14 persoane, cu un prejudiciu total de 12.600 lei.
Pentru aceste fapte, poliţiştii au dispus ca tânărul de 25 de ani, împreună cu soţia lui, să fie reţinuţi. Cei doi au fost prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Haţeg cu propunere de arestare preventivă, însă instanţa de judecată a decis ca aceştia să fie lăsaţi în libertate cu interdicţia de a părăsi ţara. În ceea ce îl priveşte pe celălalt condamnat implicat în acest caz, el se află în continuare în penitenciar unde îşi ispăşeşte pedeapsa primită anterior.
