Județul Hunedoara se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor de boli cronice netransmisibile, potrivit datelor recente furnizate de autorități. Hipertensiunea arterială (HTA), diabetul zaharat și bolile cardiovasculare continuă să înregistreze cifre alarmante, evidențiind o problemă majoră de sănătate publică.

Creșteri semnificative în hipertensiune și diabet

În 2023, numărul cazurilor de hipertensiune arterială a atins 64.537, marcând o creștere față de anul precedent. Diabetul zaharat, o afecțiune care poate genera complicații severe, a înregistrat o evoluție ascendentă, ajungând la 36.976 de cazuri. Aceste cifre subliniază o tendință îngrijorătoare în sănătatea populației județului.

Obezitatea, stabilă dar persistentă

Deși numărul cazurilor de obezitate s-a menținut relativ constant între 2018 și 2023, aceasta rămâne un factor de risc major pentru bolile cronice. Scăderea ușoară înregistrată nu diminuează importanța prevenirii acestei afecțiuni, care are implicații semnificative asupra sănătății generale.

Inițiative pentru prevenție: campanii educative în școli

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ), a lansat o serie de campanii de informare în unitățile de învățământ. Programele sunt axate pe promovarea unei alimentații sănătoase și formarea unor obiceiuri alimentare echilibrate în rândul copiilor și adolescenților, o etapă critică pentru prevenirea obezității și a altor boli cronice.

Pași importanți pentru sănătatea publică

Într-un județ afectat sever de bolile cronice, astfel de inițiative reprezintă un pas esențial pentru reducerea poverii acestor afecțiuni și îmbunătățirea calității vieții. Autoritățile subliniază importanța adoptării unor măsuri preventive la nivel comunitar, pentru a combate această criză de sănătate în creștere.

FOTO: ARHIVĂ

România își menține angajamentul față de tranziția către o energie mai curată, conform Ordonanței de Urgență nr. 108/2022 și Legii nr. 334/2022, care reglementează închiderea și ecologizarea minelor de huilă din Valea Jiului. Minele Livezeni și Vulcan urmează să își înceteze activitatea complet până la 31 decembrie 2032.

Etapele închiderii minelor din Valea Jiului

Procesul de închidere se va desfășura în etape bine stabilite: minele Lupeni și Lonea vor fi închise până la finalul anului 2026, în timp ce Livezeni și Vulcan, datorită rolului lor prelungit în sector, vor finaliza procesul de închidere și ecologizare până în 2032. Aceste măsuri fac parte din planul național de tranziție energetică, în conformitate cu obiectivele europene privind protecția mediului.

Decarbonizarea și impactul asupra comunităților locale

Tranziția către o economie verde implică decarbonizarea sectorului energetic, esențială pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea țintelor de sustenabilitate. Închiderea minelor din Valea Jiului, deși necesară din punct de vedere ecologic, va produce transformări economice și sociale semnificative. Comunitățile locale se vor confrunta cu provocări majore, fiind necesară identificarea unor soluții economice sustenabile care să înlocuiască activitățile miniere.

Reconversia profesională și proiectele alternative

Pentru a facilita această tranziție, sunt necesare investiții consistente în programe de reconversie profesională pentru foștii mineri, alături de dezvoltarea unor proiecte economice alternative în zonele afectate. Colaborarea între autoritățile locale și centrale este vitală pentru asigurarea unui viitor sustenabil în Valea Jiului.

Aceste măsuri reflectă eforturile României de a îmbina tranziția energetică cu nevoile comunităților, transformând Valea Jiului într-un model de adaptare economică și ecologică.

FOTO: ARHIVĂ

Luna decembrie a anului care s-a încheiat a adus schimbări în ceea ce privește componența ministerială. Astfel, și în cadrul Ministerului Educației au avut loc schimbări, iar noul ministru este Daniel-Ovidiu David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Rectorul Universității din Petroșani, prof. univ.dr. ing Mihai Sorin Radu, își dorește o colaborare bună cu noul ministru al Educației pentru a putea continua toate proiectele de investiții de la UPET.

Prof. univ. dr. ing. Mihai Sorin Radu, rectorul Universității din Petroșani, a participat recent la două întâlniri online cu noul ministru al Educației, în cadrul cărora au fost discutate direcțiile strategice pentru sistemul de învățământ superior. Prima întâlnire a avut loc în cadrul Consiliului Național al Rectorilor, unde ministrul a prezentat planuri generale privind reforma educației, iar a doua s-a concentrat pe subiecte tehnice legate de criteriile de susținere a tezelor de doctorat, avansarea în carieră academică și abilitarea pentru conducerea lucrărilor de doctorat.

”Cu noul ministru al Educației am avut o întâlnire online în cadrul întâlnirii Consiliului Național al Rectorilor, în care ne-a punctat anumite planuri la care dumnealui se gândește. Mai mult decât atât, am avut o întâlnire online cu domnul ministru pe probleme specifice de criterii de susținere a tezelor de doctorat sau avansarea pe postul de conferențiar, profesor sau de abilitarea de a conduce teze de doctorat. Eu sunt de părere că, până se finalizează alegerile prezidențiale, mari transformări nu vor fi”, a declarat prof. univ. dr. ing. Mihai Sorin Radu, rectorul Universității din Petroșani.

În cadrul discuțiilor, s-a pus accentul pe necesitatea unei clarități sporite în privința criteriilor de promovare academică și pe măsurile care să sprijine excelența în cercetare și educație. Rectorul a evidențiat importanța colaborării între minister și instituțiile de învățământ superior pentru a asigura continuitatea și coerența proceselor academice.

Această perioadă de așteptare poate reprezenta, însă, o oportunitate pentru comunitatea academică de a-și consolida pozițiile și de a pregăti propuneri concrete pentru viitoarele schimbări legislative.

FOTO: ARHIVĂ