Ziua de 3 martie este ziua rutenilor din România. Această zi a fost adoptată de Uniunea Culturală a Rutenilor din România după cel de-al IX-lea Congres Mondial al Rutenilor desfășurat la Sighet, județul Maramureș, în anul 2007. Semnificația acestei zile este una cu încărcătură istorică deosebită, iar rutenii au sărbătorit-o la Deva.

Ruteni din județ, dar și de peste hotare, au fost prezenți la finele săptămânii trecute, la un eveniment dedicat Zilei Rutenilor. „Noi, rutenii din România, avem stabilit ca în data de 3 martie să sărbătorit Ziua Rutenilor. Este o zi dedicată celor trei preoți greco-catolici, care și-au apărat credința în fața greutăților istorice pe care le-au întâmpinat. A devenit deja o tradiție ca în această zi, să găzduim ședința Consiliului Mondial al Rutenilor. Sunt deja cinci ani de când această ședință se organizează aici, la Deva, și împreună cu invitații noștri din afara granițelor sărbătorim această zi. Bineînțeles, a avut loc și ședința administrativă de conducere a Consiliului Mondial. Am dezbătut câteva puncte administrative, în 29 iunie și în 3 iulie este Congresul Mondial al Rutenilor în Croația și am discutat despre cum trebuie organizat acel eveniment. De asemenea, vor avea loc și câteva schimbări în ceea ce privește schimbarea statutului rutenilor, legate de modul în care alte organizații de ruteni, din alte țări pot să facă parte din această mișcare a rutenilor”, a declarat președintele Uniunii Culturale a Rutenilor din România, Iulius Firczak.

Obiecte decorative, prezentate rutenilor

Expoziția prezentată în cadrul evenimentului organizat cu prilejul Zilei Rutenilor, a conținut obiecte, realizate de Constanța Firczak, pe care artista le-a dăruit, de-a lungul timpului membrilor Uniunii Culturale a Rutenilor din România. „Toate obiectele prezente în expoziție sunt realizate prin metoda decupaj, o metodă care a început cu foarte mulți ani în urmă, nu se cunoaște exact data, dar cu certitudine înainte de Hristos, în Siberia de Est. Acolo, localnicii își îmodobeau mormintele cu hârtie colorată. De acolo, în secolul al XII-lea a fost preluată de țăranii chinezi, care neavând posibilitatea de a achiziționa obiecte de valoare, au început să își decoreze cu hârtie lampioanele, felinarele, chiar și obiectele de mobilier. Mai apoi a pătruns în Europa. Am descoperit această artă pe Internet și am dat de o doamnă din Brazilia, care realiza niște lucruri fenomenale. Pe toate obiectele pe care eu le decorez pun mai multe lacuri, șervețele și tot felul de alte lucruri. Metoda decupaj este confundată de multă lume cu metoda șervețelului, însă aceasta este doar una din tehnicile decupajului. Într-o lucrare folosesc și două, trei, chiar și patru tehnici, în funcție de complexitatea ei. Toate lacurile și vopselele pe care le folosesc sunt non-toxice, fiind pe bază de apă, iar după uscare devind foarte rezistente”, a precizat Constanța Firczak.