În ultima vreme, numeroşi credincioşi au vizitat Mănăstirea de la Prislop, acolo unde odihneşte Sfântul Ardealului, arhimanditul Artsenie Boca.

În judeţul Hunedoara sunt mai multe lăcaşe de cult al căror prag este trecut de numeroşi vizitatori. Este vorba, în primul rând, de Prislop, dar şi de Mănăstirea de la Crişan, sau celebrele biserici de la Colţ şi Densuş.

Pentru turism

De ceva vreme, un alt lăcaş de cult atrage un număr din ce în ce mai mare de vizitatori, poate mai mulţi din afara judeţului decât hunedoreni. Acesta este situat pe Valea Roatei, în comuna Peştişu Mic. Localitatea, situată ceva mai ferit de privirile trecătorului, undeva între Deva şi Hunedoara, dar având „graniţă” şi cu alte trei localităţi rurale din judeţ, respectiv Cerbăl, Cârjiţi şi Veţel, are o împărţire destul de interesantă. Astfel, trei dintre satele componente, Ciulpăz, Cutin şi Dumbrava aparţin de Ţinutul Pădurenilor, celelalte aşezări ale comunei Peştişu Mic fiind Josani, Mânerău, Nandru, Valea Nandrului şi localitatea de reşedinţă omonimă. Comuna oferă şi puncte de atracţie pentru turişti. Astfel, în Almaşu Mic se pot vedea ruinele unei biserici din lemn, ridicată la 1634, lăcaşul de cult fiind deosebit de altele construite în Transilvania în acea perioadă prin faptul că avea doar un naos alungit şi o absidă pătrată pentru altar, iar pronaosul lipsea. Un alt loc de atracţie pentru turişti este şi Valea Roatei, cunoscută mai mult prin concursurile de motociclism care se desfăşoară aici. Din păcate, din cauza lipsei de civilizaţie a unora, administraţia locală a interzis picnicurile în zonă. La fiecare sfârşit de săptămână rămâneau munţi de gunoaie în urma aşa-zişilor turişti. Zona  poate fi vizitată de amatorii de drumeţii, într-un mod civilizat, însă.

Ansamblu pădurenesc

Ar mai fi de văzut, în comună, Peştera Curată şi Peştera Spurcată, din Nandru. De asemenea, în hotarul localităţii există două zone de interes arheologic – Dealul Peşterilor şi La Dos. Ambele se află pe malul pârâului Valea Roatei. Astfel, în punctul La Dos, situat pe malul înalt al apei, la sud-est de sat, s-a descoperit o aşezare preistorică de circa 10 hectare, care poate fi încadrată culturii Turdaş. La Cărămide – punct aflat la circa doi kilometri în amonte de Valea Nandrului – au fost găsite materiale atribuite epocii romane. Tot în această zonă, pe drumul spre Răcăştie, a fost descoperit un altar votiv roman. În plus, pe valea Roatei, în amonte de satul Nandru, se află Peştera de la Dumbrava. Aceasta a fost locuită încă din epoca neolitică. Deci cam fiecare sat al comunei are ce arăta, dar dacă am început prezentarea cu satele din Pădurenime, aşa cum, cu mândrie, îşi numesc localnicii zona, să o încheiem tot aşa. La Ciulpăz, de vreo doi ani, a fost reînfiinţat ansamblul pădurenesc, numit, cum altfel, decât „Ciulpăzanca”. Membrii acestuia evoluează în mai multe spectacole, reperoriul lor fiind variat, de la colinde de Crăciun la tradiţionalele jocuri pădureneşti. Şi, dacă veţi dori să vizitaţi satele „de munte” ale comunei, aşa cum sunt numite Ciulpăz, Cutin şi Dumbrava, veţi mai putea întâlni încă bătrâni, care poartă frumoasele costume populare pădureneşti, nu doar de sărbători, ci şi în zile obişnuite.

Miere cu adevărat „bio”

În comuna Peştişu Mic mai găsim o particularitate. Aici, în această localitate hunedoreană, putem întâlni cea mai mare densitate de apicultori din toată ţara. În multe dintre curţi, în special în Josani, pe lângă tradiţionala agricultură de subzistenţă şi creşterea animalelor, de la păsări la cornute, în funcţie de posibilităţile fiecăruia, găsim o mulţime de stupi. Localnicii susţin că în Josani se întâlneşte cel mai mare număr de apicultori pe metru pătrat din întreaga ţară. Important este şi faptul că toţi crescătorii de albine din comuna Peştişu Mic sunt apicultori cu acte în regulă, fiind membri ai asociaţiilor de profil din judeţ şi din ţară. Şi, poate lucrul cel mai important, mierea produsă în stupii de aici este, cu siguranţă, una „bio”, fără adaosuri şi alte „îmbunătăţiri”, aşa cum, din păcate, se mai întâmplă. Mai mult, indiferent de cum ar fi anul apicol, amatorii de miere, produs cu numeroase calităţi, nu doar nutritive, ci şi medicinale, nu vor avea ce regreta dacă vor gusta din dulcea minune produsă în Peştişu Mic.

Ocrotitorul celor bolnavi de cancer

Dar punctul de atracţie majoră al comunei Peştişu Mic a devenit, de vreo trei ani, Schitul cu hramul Sfântul Nectarie. Așezământul monahal se află pe Valea Roatei, în satul Nandru, iar Sfântul Nectarie este considerat ocrotitorul celor bolnavi de cancer. O parte din moaștele sfântului, considerat ocrotitorul bolnavilor de cancer, au ajuns şi la schitul din Peștișu Mic. În România, astfel de moaşte se mai găsesc doar în trei locuri, la Patriarhie şi la două mănăstiri, din Bucureşti şi din Braşov. Încă de la începerea lucrărilor la schit, pe 1 februarie 2013, au început să vină vizitatori. La început mai puţini dar, odată cu ducerea veştii că aici sunt moaşte ale sfântului ocrotitor al bolnavilor de cancer, numărul credincioşilor care vin aici a crescut considerabil. Sute de persoane, și nu doar hunedoreni, vin aici în fiecare duminică și în zilele de sărbătoare. La schit se oficiază două slujbe pe zi, Sfânta Liturghie, de dimineață, de la 8.00, iar spre seară, de la ora 17.00, vecernia. Locul de pelerinaj se extinde, anul trecut fiind pusă piatra de temelie, de către Înalt Prea Sfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a noii biserici, care va purta tot hramul Sfântului Ierarh Nectarie.

O tânără s-a vindecat

Sfântul Nectarie , un călugăr grec relativ contemporan cu noi, deoarece a trecut la cele veșnice în 1920, fiind canonizat de curând, este considerat ca unul făcător de minuni. Călugării de la Schitul din Nandru spun că sfântul a făcut deja o minune. Astfel, la doar o săptămână de la începerea construcției așezământului monahal, la 1 februarie 2013, într-o noapte de marți spre miercuri, o femeie din Arad, cu o fată bolnavă de cancer, l-ar fi visat pe Sfântul Nectarie și acesta îi spunea să facă o donație către o mănăstire care poartă hramul cu numele său. Femeia s-a dus ziua următoare la Episcopia Aradului și a povestit unui cleric de acolo visul ce l-a avut. Printr-o fericită coincidență, preotul îl cunoștea pe unul dintre călugării de la Peștișu Mic și l-a pus în legătură cu acesta. Mama tinerei bolnave de cancer a donat, în cursul zilei de vineri, imediat după ce fiica sa plecase la un nou control medical, în străinătate, o sumă de bani către Schitul Sfântul Nectarie de pe Valea Roatei, pentru achiziționarea unui iconostas. Primele materiale au ajuns sâmbătă, iar duminică femeia din Arad i-a anunțat pe călugării din satul Nandru că fata s-a întors de la medici cu o veste neașteptată: era perfect sănătoasă!

Acces facil

La Schitul Sfântul Nectarie de la Valea Roatei – Nan­dru accesul este foarte simplu. La lăcaşul de cult se ajunge din DN7 Simeria-Deva, de la Sântuhalm, pe drumul ce duce spre municipiul Hunedoara. Din această arteră rutieră există, pe ambele sensuri de mers, indicatoare care semna­lează drumul ce duce atât spre satele Nandru şi Valea Nandrului, cât şi spre schit, distanţa de parcurs fiind de vreo kilometri. De asemenea, din municipiul Hunedoara există, de mai multe ori pe zi, inclusiv sâmbăta şi duminica, autobuze spre Nandru şi înapoi. Doar pe ultimii doi kilometri înainte de schit drumul este neasfaltat, dar este într-o stare bună, autoturismele putând ajunge fără probleme. Distanţa pe porţiunea neasfaltată se parcurge foarte uşor şi pe jos, mai ales că este vorba despre o plimbare într-un cadru natural plăcut ochiului.