Actualitate
48 de ani de la cutremurul din ’77. 56 de secunde terifiante, peste 1.570 de morți

Au trecut 48 de ani de la marele cutremur din 1977, unul dintre cele mai puternice seisme înregistrate vreodată în România. Seismul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. A fost al treilea cutremur ca intensitate înregistrat în țara noastră, după cele din 10 noiembrie 1940 (7,4 grade pe scara Richter) și cel din 23 ianuarie 1838 (7,3), dar a fost seismul cu efectele cele mai devastatoare.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost afectată de un cutremur devastator. Cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, seismul, cu o durată de 56 de secunde, a avut efecte devastatoare pentru ţară: peste 1.570 de oameni și-au pierdut viața, circa 11.300 au fost răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș. 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime). 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90 la sută dintre victime în București), 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova, 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national, 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost, 763 de unități industriale au fost afectate, 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – nouă fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina, șase clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate, 23 de județe au fost grav afectate.
Printre victimele cunoscute ale tragediei din 4 martie 1977 s-a numărat şi actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, supranumită “Dalida a României”, cea care s-a lansat, în cariera artistică, de la Teatru Muzical din Deva.
Cutremurele nu pot fi prezise
Pentru a marca această zi, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a organizat Turul ghidat “Bucureștii și Cutremurele”, eveniment care a rememorat tragedia din 1977. Cu această ocazie, INCDFP a lansat un nou produs cartografic: „Harta cutremurelor din România și împrejurimi, în perioada 1400 -2024”. Această hartă detaliată prezintă, de asemenea, principalele sisteme de falii, hazardul și riscul seismic sau principalele cutremure din ultimele secole și efectele acestora, oferind o imagine cuprinzătoare a activității seismice din țară. Ea poate fi accesată și descărcată de pe site-ul INCDFP și de AICI și se adresează unui public variat.
„Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestui eveniment, codurile de proiectare seismică au fost revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea, devenind din ce în ce mai stricte și mai avansate. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, după cum o arată Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic sau Modelul European de Risc Seismic lansat în anul 2020. Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, însă este important să învățăm din lecțiile trecutului. O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major”, arată reprezentanții INCDFP.
Actualitate
Lucrări de întreținere a digului de pe malul Mureșului, la Lăpușnic

Personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Hunedoara efectuează lucrări de întreținere la digul de pe malul râului Mureș, la Lăpușnic.
„Zilele acestea, Formația Ilia execută lucrări de întreținere dig Lăpușnic pe râul Mureș. Se efectuează lucrări de igienizare (cosit vegetație, degajat vegetație), se verifică și se intervine acolo unde este necesar la stavilele/clapeții aferenți subtraversărilor ce deservesc acest obiectiv”, au informat reprezentanții Apele Române Mureș.
Potrivit acestora, din lungimea totală a digului de 6,52 kilometri, s-a intervenit și se va continua intervenția, în special, la baza taluzurilor digului pe o lungime de circa 2,5 kilometri.
Lucrările sunt realizate conform Planului Tehnic pe 2025 al S.G.A. Hunedoara din cadrul Apele Române Mureș.

Sursa foto: Facebook/Apele Române Mureș – S.H. Deva
Actualitate
Marcaj rutier refăcut pe DN 7 Deva – Mintia

Drumarii au executat lucrări de refacere a marcajului rutier pe Drmul Național (DN) 7, de la ieșirea din Deva spre Mintia.
S-a intervenit pentru trasarea marcajului cu linie întreruptă care separă benzile de circulație, de pe acest drum.
Lucrările au scopul de a îmbunătăți siguranța rutieră și de a asigura o vizibilitate sporită participanților la trafic.
Foto: DRDP Timișoara
Actualitate
Fondurile europene – cheia succesului. Peste 200 de milioane de euro, valoarea proiectelor pentru dezvoltarea Hunedoarei

Valoarea proiectelor pentru dezvoltarea municipiului Hunedoara, gestionate de Primărie, a depăşit pragul de 200 de milioane de euro. Anul trecut, administrația publică locală din municipiul de pe Cerna a gestionat proiecte de investiţii în valoare totală de 232.761.800 euro. Este vorba despre proiecte susţinute din fonduri europene, fonduri guvernamentale şi fonduri de la bugetul local (proiecte finalizate, în implementare, sau în faza de întocmire a documentaţiilor necesare pentru obţinerea finanţării). Potrivit reprezentanților municipalității hunedorene, aproximativ 97 la sută din total este reprezentat de proiectele cu finanţare UE.
În anul 2024, administraţia publică locală a Hunedoarei a finalizat proiecte cu finanţare europeană în valoare de 7.096.112 euro. La ora actuală, Primăria Hunedoara mai are în faza de implementare proiecte cu bani europeni în valoare de 136.735.778 euro. Conform conducerii municipalității, o bună parte dintre acestea se vor finaliza în 2025. De asemenea, la această dată, municipalitatea deţine, în diferite stadii procedurale, proiecte pentru care a depus deja sau urmează să depună cereri de finanţare europeană în valoare totală de 82.869.200 de euro. La aceste sume se adaugă investiţiile derulate, anul trecut, strict din fonduri guvernamentale, în valoare de aproximativ 2.516.304 de euro, şi cele susţinute din bugetul local – în valoare de aproximativ 3.544.406 de euro.
Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, a subliniat importanța acestor proiecte și a fondurilor europene nerambursabile. „Valoarea totală a proiectelor cu finanţare europeană de care a trebuit să ne ocupăm în 2024 a fost de 226.701.090 euro. Suma include atât banii europeni nerambursabili câştigaţi de Primăria Hunedoara, dar şi cofinanţările pe care trebuie să le suportăm din bugetul local. Sincer să fiu, la începutul anului 2024, când aveam în gestiune proiecte cu bani europeni în valoare de vreo 117 de milioane de euro, nu credeam că vom depăşi pragul de 200 de milioane. Totul este însă posibil prin munca susţinută depusă împreună cu echipa Primăriei. Cea mai mare parte a sumei este reprezentată de proiectele aflate încă în implementare – aproape 137 de milioane de euro, dar multe dintre aceste proiecte se vor finaliza anul acesta. De fapt, în cazul unora dintre proiecte, lucrările sunt finalizate, însă procedurile birocratice de încheiere a implementării lor mai durează”, spune primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu.

Sursa: Primăria Hunedoara
Anul trecut, administrația publică a municipiului Hunedoara nu s-a rezumat doar la a implementa proiectele deja câştigate, ci s-a concentrat şi pe întocmirea unora noi. “Până acum, avem proiecte pentru care am depus sau urmează să depunem cereri de finanţare în valoare de aproape 83 de milioane de euro. Până la finele acestui an şi această sumă s-ar putea să crească. Ştiu că multe proiecte au întârzieri. Şi eu sunt nemulţumit de asta. Ştiu că hunedorenii şi-ar fi dorit să fie gata multe dintre ele, dar au fost fel de fel de probleme independente de voinţa mea şi a colegilor din Primărie. Trebuie să ţinem însă cont de un fapt important: dacă ne-am fi propus să facem toate aceste investiţii în şcoli, grădiniţe, eficienţă energetică, modernizare a transportului şi aşa mai departe doar din bugetul local, ar fi trebuit să „strângem” bani vreo 30-40 de ani şi abia după aceea să ne apucăm de treabă. Spun asta pentru că doar din taxele şi impozitele colectate de la contribuabili, persoane fizice şi juridice, astfel de proiecte nu ar fi fost posibile, într-un interval relativ scurt, de 2, 3 sau 4 ani”, mai spune primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu.
- Actualitatecu 2 zile in urma
Accident rutier în Orăștie: Trei persoane rănite ușor
- Actualitatecu 2 zile in urma
Întreruperi de energie electrică, programate în perioada 3 -7 martie, în județul Hunedoara
- Actualitatecu 3 zile in urma
Ați văzut-o? O femeie din Hunedoara este căutată de familie și polițiști
- Actualitatecu 2 zile in urma
Rutenii din întreaga lume s-au întâlnit la Pojoga
- Actualitatecu 2 zile in urma
LPS Cetate, campioana județului la fotbal licee
- Stiri nationalecu 2 zile in urma
Restricții de circulație pe Valea Oltului, timp de aproximativ o lună
- Actualitatecu 3 zile in urma
Victorie importantă pentru Minerul Lupeni
- Actualitatecu 2 zile in urma
40 de școli din Hunedoara, incluse în Programul Național „Masă Sănătoasă”