Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă susținută miercuri, pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul le va lua pentru a reduce deficitul bugetar al României. Măsurile, unele cu aplicare de la 1 august 2025, altele de la 1 ianuarie 2026, vizează creșterea taxelor și reformarea unor cheltuieli publice.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat că România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani și că deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe care trebuie gestionate în perioada imediat următoare.

„Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația”

“Suntem în ceasul al zecelea, al unsprezecelea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid. Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația. Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a declarat că accesul la fondurile europene este condiționat de această reformă fiscală. “Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua jumătate din investițiile pe care astăzi avem în curs, la marile autostrăzi, la liniile de cale ferată, în fiecare localitate din România. Ceea ce ar însemna că, practic, am intra într-un risc în care am fi degradați încă o dată, am intrat în așa zisa categorie de junk, ceea ce ar însemna că țara noastră nu mai este recomandată investițiilor. Și foarte puține investiții străine ar mai veni într-o astfel de țară. Și am intra, deci, într-o recesiune brutală, ceea ce ar însemna pierderi mari de locuri de muncă, un șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv și, practic, acest lucru nu ni-l putem permite în momentul de față. (…) Din aceste rațiuni, nu mai putem aștepta și, deci, propunem un pachet fiscal care urmărește, pe fond, să reducă acest deficit și să apropie, într-o mică măsură, pentru că nu se poate face de pe-o zi pe alta, cheltuielile de venituri”, a adăugat prim-ministrul României. Potrivit acestuia, cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari cu peste 10 % față de media cheltuielilor din Uniunea Europeană. De asemenea, numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili.

Premierul a trecut în revistă principalele propuneri pe care acest pachet, pus în transparență decizională, le va cuprinde.

Măsuri fiscale care ar urma să intre în vigoare de la 1 august 2025

-Creșterea TVA. Se propun două cote: de 11% și 21%. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică.

–Majorarea accizelor. Se va aplica o creștere de 10% pentru băuturile alcoolice, pentru combustibili și tutun. La combustibili, la motorină, firmele de transport vor beneficia de o schemă de restituire parțială.

–Aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, și eliminarea unor excepții. Măsura vizează creșterea numărului de contribuabili, de la puțin peste șase milioane la peste opt milioane de contribuabili.

De la 1 ianuarie 2026

-Impozit majorat pe dividende: de la 10% la 16%

-Taxă suplimentară pe profiturile băncilor

-Suprataxare a câștigurilor din jocurile de noroc

Schimbări în educație din noul an școlar

-Norma didactică va crește cu două ore.

-Reforma burselor: Vor fi păstrate doar bursele de merit, acordate strict pe criterii de performanță reală, și cele sociale pentru elevii din medii defavorizate.

„Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani, așa cum am spus, a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut, și evident și anul acesta, am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde de lei. Deci, este o creștere de zeci de ori și, în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, gândiți-vă, deci, aproape 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la Examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau Bacalaureatul. (…) La fel stau lucrurile și la celelalte burse, burse de reziliență, și vom rămâne, deci, cu cele două burse care se cuvine să rămână, bursele de merit, dar acordate pe merit într-un număr limitat. Gândiți-vă la premiile pe care le luam, cei care am prins alte vremuri, iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor, care provin din familii defavorizate”, a precizat premierul Ilie Bolojan.

Urmează pensiile speciale, instituțiile autofinanțate și cheltuielile la nivelul administrațiilor locale

Premierul Ilie Bolojan a mai explicat că, în etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, Guvernul va veni cu completări care țin de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări – menționând ASF, ANCOM, ANRE – de reforma companiilor de stat în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă.

„Ne-am concentrat pe acest prim pachet, în așa fel încât să venim cu aceste completări și practic, să luăm măsurile care sunt necesare, pe de o parte, pentru a răspunde acestei urgențe de a recâștiga încrederea piețelor pentru o țară stabilă economic, prin adoptarea acestor măsuri, care, așa cum am spus, parțial dintre ele sunt temporare. Și în condițiile în care la finalul anului 2026 se vor constata că direcția pe care ne ducem: creșterea de venituri, scăderea de cheltuieli se încadrează în estimările pe care ni le-am asumat ca țară, înseamnă că vor putea fi reanalizate în așa fel încât să fie stabilite pe termen lung, într-o variantă predictibilă. Cel de al de-al doilea pachet vine să îndeplinească jaloane care sunt obligatorii, pentru a putea absorbi fonduri europene și, de asemenea, să corecteze nedreptăți și acumulări negative, pentru ca românii să vadă că nu doar administrăm, ci corectăm lucrurile, pentru a genera încredere, pentru a pune România, din nou, pe drumul cel bun și pentru a reda încrederea şi speranța cetățenilor noștri”, a încheiat premierul Ilie Bolojan.

Prima zi a lunii iulie aduce un val de scumpiri, ca urmare a aplicării noilor măsuri de austeritate anunțate de autorități. Prin urmare, începând de la 1 iulie 2025, românii trebuie să-și ajusteze bugetele pentru a face față noilor creșteri de prețuri. Printre cele mai importante modificări se numără majorarea tarifelor la energie electrică, ridicarea plafonării tarifelor RCA, majorarea accizelor la carburanți, dar și posibile scumpiri ale rovinietei.

Începând de marți, 1 iulie 2025, intră în vigoare noile condiții de tarifare la electricitate. Odată cu expirarea plafonării, consumatorii vor resimți direct în facturi impactul noilor tarife. Astăzi este ultima zi cu energie electrică plafonată, la 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh şi 1,3 lei/kWh, în funcție de consum. De mâine, aceste prețuri pot urca până la 1,5 lei/kWh, ceea ce, în unele cazuri poate însemna dublarea sumelor de plată.

În acest context, șeful Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone, a făcut un anunț important către populație, înainte ca schema de plafonare a energiei să expire. Pentru a evita eventualele erori la regularizare și facturi incorecte, președintele ANPC a recomandat: “Faceți o fotografie clară a indexului contorului. Notați valoarea exactă afișată. Transmiteți indexul către furnizorul dumneavoastră de energie electrică, conform procedurii acestuia (online, telefonic sau prin aplicație). Această acțiune simplă vă poate proteja de costuri nejustificate și vă oferă un control corect asupra consumului real. În calitate de Președinte ANPC, vă încurajez să fiți consumatori informați și responsabili. Drepturile dumneavoastră contează!”, a transmis șeful ANPC.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat, vineri, 27 iunie, o schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Aceștia vor beneficia de un ajutor de 50 de lei pe lună, sub forma unui voucher electronic.

Carburanți mai scumpi. Poliție RCA mai mari

Tot începând de la 1 iulie 2025, este ridicată și plafonarea prețurilor RCA. Prețurile asigurărilor auto ar putea să crească și, pe lângă asta, șoferii vor scoate mai mulți bani din buzunare și pentru carburanți. Accizele se majorează cu 10 la sută, ceea ce înseamnă o scumpire de aproximativ 20 de bani pe litru. La un plin de 50 de litri, costul va fi cu cel puțin 10 lei mai mare. Nici taxa de drum nu scapă de scumpiri. Conform propunerilor analizate de autorități, tariful anual al rovinietei ar putea urca de la 28 de euro la aproximativ 50 de euro, o majorare de aproape 80 la sută.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest a anunțat lansarea unui nou apel de proiecte dedicat digitalizării IMM-urilor, în cadrul Programului Regional Vest 2021–2027. Firmele din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș pot accesa până la 100.000 de euro fonduri nerambursabile, pentru a-și transforma digital activitatea și a deveni mai competitive pe piață.

Apelul de proiecte se deschide oficial la data de 1 iulie, iar autoritățile încurajează companiile să se pregătească din timp pentru depunerea dosarelor.

„Sprijinim companiile în transformarea digitală a proceselor – pentru ca ele să devină mai eficiente, mai productive și mai competitive, într-un mediu economic tot mai orientat spre tehnologie”, au transmis reprezentanții ADR Vest.

De ce este importantă digitalizarea?

Digitalizarea nu mai este doar un moft sau un simplu upgrade tehnic – este un pas strategic care aduce beneficii concrete:

Reducerea costurilor operaționale, prin eficientizarea proceselor interne;

Automatizarea sarcinilor repetitive, ceea ce înseamnă economie de timp și resurse;

Îmbunătățirea relației cu clienții, prin servicii mai rapide și personalizate;

Acces la date clare, centralizate, în timp real, din orice locație;

Decizii mai bune și mai rapide, bazate pe date reale, nu pe presupuneri.

Programul se adresează întreprinderilor mici și mijlocii din Regiunea Vest care doresc să implementeze soluții digitale precum: software de gestiune, sisteme ERP, CRM, platforme de comerț electronic, soluții de automatizare sau digitalizare a serviciilor către clienți.

Prin această inițiativă, ADR Vest își propune să contribuie la creșterea competitivității mediului de afaceri regional, într-un context economic în care adaptarea rapidă la noile tehnologii devine esențială pentru succesul pe termen lung.

FOTO: FACEBOOK AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ VEST-ADR VEST