Interviu cu Carmen Hărău, deputat PNL de Hunedoara

S-a încheiat, în cursul săptămânii trecute, vizita Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România finalizată cu încheierea unui nou acord. De multă vreme, percepţia publică românească este aceea că orice negociere cu F.M.I. duce la măsuri de politică economică severe care promovează austeritatea şi, prin urmare, traiul rău, viaţa grea şi din ce în ce mai grea a românilor. Am aflat că unul dintre participanţii la negocieri a fost doamna Carmen Hărău – deputat de Hunedoara şi încercăm să obţinem câteva puncte de vedere din prima linie.

Vă felicit pentru performanţa de a fi fost cooptată între negociatorii acestei runde de întâlniri. Cum s-au desfăşurat lucrurile?

Daţi-mi voie să fac o precizare: eu am făcut parte din comisia parlamentară care s-a întâlnit cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. În mod tradiţional la negocierile F.M.I. participă şi celelalte două instituţii, dar negocierile efective se fac în cadrul Executivului. Este însă foarte adevărat faptul că întâlnirile dintre legislativul român şi reprezentanţii F.M.I., C.E., şi B.M. sunt importante deoarece comisia îi reprezintă pe români în mai mare măsură decât Guvernul, fiind prezenţi la întâlnire deputaţi din toate partidele pe de o parte, iar pe de altă parte, legătura între parlamentarii şi alegătorii din colegii este mai strânsă decât între miniştri şi populaţie.

Este, dacă bine înţeleg, o ocazie de a transmite forurilor internaţionale punctul de vedere al românilor.

Absolut, dar nu numai atât! Spre exemplu la această întâlnire, personal, l-am determinat pe reprezentantul Băncii Mondiale, domnul Kari Nyman din Finlanda să-şi ceară scuze pentru câteva abordări arogante şi nedrepte care-i priveau pe români şi politica energetică a României şi să-şi reconsidere atitudinea în acest context.

Chiar aşa?! Se pare că o astfel de întâlnire nu este o discuţie formală şi diplomatică.

Nu ştiu alte astfel de întâlniri cum au fost. Eu am mai participat doar la cea din 28 ianuarie a.c. (misiunea anterioară a F.M.I.); care a fost mai puţin furtunoasă. De această dată s-a întâmplat aşa. Şi o să se întâmple astfel de fiecare dată când voi participa la o întâlnire formală sau informală în care românii sunt trataţi nedrept. Consider că trebuie să devenim din ce în ce mai demni şi mai fermi în a ne apăra interesele naţionale. Asta implică totodată profesionalism şi onestitate. Să nu-şi imagineze cineva că atunci când partenerul lui de negociere constată că este slab pregătit profesional îl va cruţa. Iar lipsa de onestitate faţă de interesele organizaţiei pe care trebuie să o reprezinţi (indiferent dacă vorbim de o ţară, un oraş, o companie) este întotdeauna speculată de negociatorii adverşi.

Consideraţi profesionalismul şi onestitatea pilonii pe care trebuie sprijinită reconstrucţia europeană a României?

Adăugaţi, vă rog, la cei doi piloni pe cel de-al treilea pe care, de asemenea îl consider esenţial: solidaritatea. Avem nevoie de solidaritate între profesioniştii oneşti şi de solidaritatea tuturor românilor cu profesioniştii oneşti.

Ce părere aveţi despre reducerea cotei de T.V.A. la pâine?

Este o măsură pentru care s-a muncit mult la negociere. Fac un apel la toţi cei care au legătură cu acest produs, inclusiv la consumatori. Căci cine nu are legătură cu pâinea?! De succesul acestei acţiuni, reflectat în scăderea preţului la tejghea şi a evaziunii fiscale depinde ieftinirea prin reducerea cotei TVA la toate produsele alimentare de bază. Iată un proiect care merită solidaritatea românilor!

În concluzie, ne puteţi spune, din spatele uşilor închise, la ce ne putem aştepta?

În cursul acestui an, din păcate creşterea economică superioară faţă de estimări nu va ajunge în buzunarele oamenilor. Oricum este încă destul de mică, doar 1,9 la sută. Europa se luptă încă cu dificultăţile crizei, iar noi nu avem, în acest context, cum să ne dovedim mai “sprinteni”. Am reuşit, la discuţiile din Comisia Camerei Deputaţilor să dăm o mână de ajutor Guvernului care, de această dată, a încheiat negocierile pentru un nou acord care urmează să fie încheiat pentru o perioadă de 2 ani, cu mai puţine condiţii. Acordul va avea o valoare cuprinsă între 3-5 miliarde de euro, va fi de tip preventiv şi va urmări consolidarea macroeconomică. Ce pot să vă spun cu toată sinceritatea este faptul că preocuparea pentru creşterea nivelului de trai al românilor este în atenţia tuturor ministerelor. Acum suntem în etapa construirii bazei pentru relansarea economică din anul 2014, pentru absorbţia fondurilor economice cu impact cert pozitiv în viaţa cetăţenilor. Din 2014, cu ajutorul electoratului, vom avea la Cotroceni un preşedinte cu vocaţia construcţiei, nu un veşnic “Gică-contra” specialist în a semăna scandal, ceea ce va uşura mult sarcina politicienilor.

Valentin Popescu