Deşi se întinde pe o suprafaţă destul de mare, de aproape 155 de kilometri pătraţi, comuna Balşa, situată în zona de confluență dintre Munţii Orăştiei şi Ţinutul Zarandului, este, din punct de vedere al numărului de locuitori, printre cele mai mici din judeţ, cu o populaţie de sub 1.000 de oameni. Comuna are în componenţă 14 sate, respectiv Balşa, Almașu Mic de Munte, Ardeu, Bunești, Galbina, Mada, Oprișești, Poiana, Poienița, Roșia, Stăuini, Techereu, Vălișoara și Voia.

Locuri ce merită a fi văzute

Faţă de principalele căi de comunicaţie comuna Balşa este aşezată pe drumul judeţean 705 care face legătura între oraşul Zlatna şi halta de cale ferată Geoagiu aflată în acelaşi timp pe drumul naţional 7 Sebeş – Deva şi drumul judeţean 741 Almaşu Mic – Curechiu. Unele din satele aparținătoare sunt atestate documentar din vechime, începând cu anul 1407 Balşa, și continuând cu 1509 Ardeu şi Voia, 1511 Poiana şi Techereu, 1733 Almaş şi Vălişoara, 1805 Poieniţa şi Oprişeşti, iar pe raza comunei sunt multe obiective demne de văzut. “În satul Almașu Mic de Munte găsim biserica din lemn, cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, construită în secolul al XVII-lea, edificiu declarat monument istoric, dar și alte lăcașe de cult ortodoxe cu o vechime apreciabilă, acestea fiind întâlnite în Bunești, Poiana, Poienița și Vălișoara – Balșa. De asemenea, pe teritoriul comunei întâlnim, trei rezervații naturale, lucru destul de rar întâlnit, fiind vorba despre Cheile Madei, Ardeului și Glodului. Totodată, aici mai există peștera Dosul Dobârlesei și fortificația “Peștera Zidită”, precum și mai multe monumente ale eroilor. De asemenea, în comună mai găsim cetatea dacică de la Ardeu și Izvorul Tămăduirii din același sat”, a făcut o scurtă prezentare a localității pe care o administrează Traian Felician Jude, primarul comunei hunedorene Balșa.

Accesul populației la sursele de apă este facil

Acest din urmă izvor este unul foarte cunoscut, unde se fac și pelerinaje. Și, chiar dacă pare că nu sunt probleme cu apa, acestea există, iar reprezentanții administrației publice locale din Balșa nu ascund acest lucru. Aceștia cunosc problemele pe care le crează seceta, dar sunt optimiști în ce privește rezolvarea lor. “Seceta, într-adevăr, a creat unele probleme cu apa, dar eu cred că le vom rezolva în curând. S-au făcut lucări la izvoarele de apă potabilă de la Voia, Almașu Mic de Munte și Ardeu, inclusiv la căile de acces, pentru ca populația să ajungă cât mai ușor la ele pentru alimentare. În plus, avem făcut un studiu de fezabilitate pentru introducerea apei la Voia, pentru care urmărim accesarea de diferite fonduri”, a declarat Traian Felician Jude, primarul comunei hunedorene Balșa.

Planuri realiste

Reprezentanții administrației publice locale din comuna Balșa au planuri realiste în ce privește alimentarea cu apă din comună și cred că, în actualul mandat, acestea pot fi rezolvate. „Desigur că am vrea ca această problemă cu apa, dar și cea legată de canalizare, să se rezolve cât mai curând. Avem proiecte pentru așa ceva, însă nu le putem începe mai repede de un an și junătate. Și asta nu pentru că nu ne dorim, ci pentru că, efectiv, nu ne permite legislația în vigoare. Ar trebui făcute lucrări pe unele drumuri, dar acestea sunt încă sub monitorizarea instituțiilor europene care au asigurat finanțarea și se află în acea perioadă de garanție în care nu putem interveni pe ele. Este vorba despre sectoare de pe drumuri comunale, respectiv Poienița, Poiana – Dumăcani, Voia și Balșa, dar și județene, aici fiind vorba despre DJ 741 Oprișești – Almașu Mic, care face legătura cu Curechiu și Crișcior, și DJ 705, la Ardeu. Însă sunt optimist că aceste probleme vor fi rezolvate în actualul mandat, chiar dacă nu traversăm cea mai bună perioadă din punct de vedere financiar. Pe de altă parte, continuă lucrările de modernizare a trei drumuri comunale, printr-un proiect derulat cu finanțare venită prin Programul Național de Investiții(PNI) “Anghel Saligny”. Este vorba despre drumurile care traversează satele aparținătoare Vălișoara, Galbina și Techereu. De asemenea, continuă lucrările la un alt drum, investiție pe care o realizăm, de această dată, cu fonduri de la bugetul local, cel de la Voia înspre Bocșa”, a mai spus primarul comunei hunedorene Balșa, Traian Felician Jude.

Evenimente importante

La fel ca și în cazul apei, preocuparea administrației publice locale din Balșa pentru modernizarea drumurilor este una firească, și nu doar pentru creșterea gradului de confort al celor din comună, ci și pentru turiști. Comuna este vizitată întrucât aici se organizează mai multe evenimente importante, din diferite domenii. „Noi, ca administrație, facem tot ce ne stă în putință pentru a pune cât mai bine în valoare frumoasa noastră așezare și așteptăm, cu mare drag, oaspeți care să ne viziteze. Cu siguranță vor avea ce vedea și vor pleca cu impresii frumoase de la noi. Și sunt convins că așa au plecat cei care ne-au vizitat la șezătoarea pe care am organizat-o în preajma Dragobetelui, la pelerinajul de Izvorul Tămăduirii, la manifestarea cultural-istorică Dava Fest de la Ardeu, din mai, ori la târgurile tradiționale de Constantin și Elena și de Sânziene. Iar pe 15 august vă așteptăm cu drag, din nou, la noi, pentru tradiționalul târg de Sântămărie”, a lansat o invitație de nerefuzat Traian Felician Jude, primarul comunei hunedorene Balșa.

Comuna hunedoreană Lelese face parte din categoria localităţilor rurale din judeţ cu o populaţie mică, iar satele care o compun, patru la număr, sunt destul de dispersate, întinzându-se pe o suprafață de aproximativ 75 de lilometri pătrați. Cu o populaţie de circa 400 de locuitori, comuna Lelese, compusă din satul de reşedinţă omonim şi aşezările aparţinătoare Cerişor, Runcu Mare şi Sohodol, este situată într-o zonă superbă, în mijlocul Ţinutului Pădurenilor.

Problemele cu seceta, rezolvate

Distanța între sate este destul de mare, fiind 41 de kilometri între prima și ultima casă, dar drumurile de legătură între ele sunt mai mult decât decente. Iar dacă cu drumurile nu sunt probleme, acestea au apărut, însă, din cauza secetei. “De circa o lună ne confruntăm cu lipsa de apă, cauzată de secetă, în special în satul Sohodol. Aici alimentarea cu apă se face din fântâni. Unele din aceste fîntâni adună apa din infiltrații, și nu din pânza freartică, iar astfel calitatea scade. Am luat legătura cu autoritățile competente și am alocat sume de bani pentru a duce apă în acest sat, atât pentru consumul casnic, cât și pentru animale, și le mulțumesc pentru sprijin. Acum situația e mai bună, dar rămânem vigilenți. Avem stocată apă în rezervoarele de la primărie și am curățat izvoare și fântâni, cu sprijinul specialiștilor în domeniu, dar și al locuitorilor, și le mulțumesc tuturor pentru implicare. Din fericire, în celelalte sate nu sunt probleme. La Runcu Mare alimentarea se face din pârâul cu același nume și, chiar dacă debitul este destul de scăzut, situația este sub control. Pe de altă parte, la Lelese și Cerișor alimentarea se face din niște izvoare puternice și nu sunt probleme. Deci putem spune că problema e rezolvată dar, repet, rămânem vigilenți”, a declarat Ciprian Gheorghe Achim, primarul comunei Lelese.

Tradițiile, la loc de cinste

Pe de altă parte, nu este niciun secret că în Pădurenime, așa cum își numesc, cu mândrie, localnici zona în care trăiesc, tradițiile se păstrează cu sfințenie, iar cei din Lelese nu fac excepție. Și, mai mult, aceștia își propun să transmită, cât mai bine, aceste tradiții și la generațiile următoare, în Lelese fiind în derulare un proiect în acest sens, la care se lucrează susținut, în ciuda verii toride cu care ne confruntăm. „În satul Runcu Mare, unde găsim o biserică de lemn, care poartă hramul «Cuvioasa Paraschieva», ridicată în 1887, continuă lucrările la un alt proiect cu finanțare venită prin PNRR. Am depus acest proiect pe componenta C 11 – Turism și Cultură din PNRR, pe secțiunea «Ruta satelor cu arhitectură tradițională». La nivel național au fost acceptate doar 16 proiecte, iar al nostru, care a fost al treilea ca punctaj general. Putem spune că suntem pionieri în acest domeniu, întrucât fiind un proiect în premieră, modelul pentru comuna noastră, acolo unde s-au demarat primele lucrări, va fi unul ce va fi folosit la nivel național. Ne dorim chiar mult de tot să dezvoltăm harta turistică locală.

Cu banii europeni obținuți din finanțare vom transforma Runcu Mare într-un sat turistic, iar opt case vor fi modernizate și adaptate cerințelor din domeniu, astfel încât să poată fi primiți turiști în aceste gospodării. Toți cei care ne vor vizita, vor avea astfel ocazia să vadă cum arată o vatră tradițională și se vor putea bucura în tihnă de frumusețea locurilor. Lucrările merg bine și sper că ne vom încadra în termenul contractual de finalizare, care este 30 iunie 2026: Avem atâtea obiective minunate în jurul nostru, unele încărcate de istorie, altele de frumusețe, dar și de tradiții și obiceiuri. Și legat de tradiții și obiceiuri, noi am încheiat seria nedeilor. Astfel, la Cerișor, de Rusalii, au cântat Ionuț Micu, Natalia Rusu și formația Adrian Neamțu, alături de invitatul special la eveniment, Dumitru Stoicănescu, iar la Lelese, pe 15 iunie, atmosfera a fost întreținută de Andreea Chisălița Cega și formația condusă de Lăzărică Cega, În fine, duminică, 20 iulie, de Sfântul Ilie, conform tradiției, sezonul de nedei s-a încheiat la Runcu Mare, fundalul muzical fiind asigurat de Ramona Vița și formația sa”, a spus primarul comunei hunedorene Lelese, Ciprian Gheorghe Achim.

Situată în mirifica Țară a Hațegului, comuna Densuș are în componență șapte sate, respectiv localitatea de reședință omonimă și așezările aparținătoare Criva, Hățăgel, Peșteana Peștenița, Poieni și Ștei. Comuna se întinde pe o suprafață de peste 135 de kilometri pătrați, iar aici trăiesc mai bine de 1.500 de oameni.

Pentru comunitate

În prezent în comuna Densuș se derulează mai multe investiții care nu au intrat în vacanță, deși mai toată lumea se gândește la concedii. “În ultima vreme s-au făcut ample operațiuni de ecologizare, fiind vorba despre curățenie în intravilan, defrișarea vegetației de pe marginea arterelor rutiere, igienizări în preajma căminelor culturale, întreținere de spații verzi și intervenții la acostamentele de pe drumurile comunale. Pe de altă parte, vom face, în curând, recepția la lucrările de modernizare a iluminatului public.

Este o investiție de suflet, la care țin foarte mult, care a început imediat după ce am preluat mandatul de primar, în toamna anului trecut și, iată, acum, este finalizată. De asemenea, avem și proiecte realiste de viitor, care, sunt sigur, vor fi utile comunității. Astfel, vom demara, în cel mai scurt timp, procedurile pentru demararea proiectului privind constuirea unei capele în satu aparținător Peșteana. Totodată, pe fonduri proprii, vor începe lucrările de reabulitare la drumurile de expolatație agricolă”, a declarat Nicu Lăscuț Merian, primarul comunei hunedorene Densuș.

Locuri ce merită a fi văzute

Investițiile care se fac în această așezare rurală hunedoreană sunt utile, în primul rând, localnicilor, dar vin și în întâmpinarea numeroșilor turiști care vizitează zona, Țara Hațegului, în general, și comuna Densuș, în particular, fiind binecunoscute în acest sens. „Avem în patrimoniu obiective extrem de apreciate de către turiști. Astfel, pe raza comunei noastre găsim mai multe lăcaşe de cult cu o vechime impresionantă, cel mai important fiind, fără îndoială, biserica de piatră din Densuş, imaginea sa fiind cunoscută nu doar în întreaga Românie, ci şi peste hotare. Lăcașul de cult, despre care se spune că ar fi cea mai veche biserică de piatră din România în care și astăzi au loc slujbe religioase, este declarată monument istoric. Tot monument istoric este și biserica reformată din Peșteana. Demne de văzut mai sunt biserica de zid din Peșteana, construită în secolul al XIV-lea, precum și lăcașul de cult ortodox din satul aparținător Hățăgel. De asemenea, în comuna Densuş mai pot fi văzute Valea Fierului, sau Tăul fără fund, iar în Peșteana avem o movilă cu o interesantă poveste, un muzeu al satului, precum și o rezervație naturală care se întinde pe o suprafață de două hectare. Și, bineînțeles, nu putem uita nici despre un alt monument istoric, fiind vorba despre bustul lui Ovid Densușianu din localitatea de reședință”, a făcut o scurtă prezentare a localității pe care o administrează Nicu Lăscuț Merian, primarul comunei hunedorene Densuș.