În inima județului Hunedoara, Țara Hațegului își păstrează cu sfințenie tradițiile pascale, oferind o imagine vie a unei comunități profund legate de valorile creștine și de identitatea sa culturală.

Sărbătorile de Paște sunt întâmpinate aici cu obiceiuri autentice, transmise din generație în generație, ce dau culoare și sens uneia dintre cele mai importante sărbători ale anului.

Noaptea de Înviere
În noaptea sfântă a Învierii, locuitorii se adună în jurul bisericilor, purtând în mâini lumânări aprinse cu „lumină de la Ierusalim”. După slujba religioasă, credincioșii înconjoară biserica de trei ori, un gest simbolic al purificării, reînnoirii și comuniunii cu divinul. Această procesiune nocturnă devine, an de an, o expresie profundă a credinței și a apartenenței la comunitate.

Obiceiuri din prima zi de Paște
Dimineața Paștelui este deschisă de un ritual plin de semnificație: spălatul pe față cu apă de izvor în care se află un ou roșu și un ban de argint. Acest gest simbolizează dorința de sănătate, noroc și belșug în noul an.

Tot în prima zi, are loc tradiționalul ciocnit al ouălor roșii, însoțit de urarea „Hristos a înviat!” și răspunsul „Adevărat a înviat!”, un obicei care întărește legătura dintre oameni, familie și comunitate.

Masa festivă
După momentul solemn al slujbei, casele din Țara Hațegului se umplu de miresmele bucatelor tradiționale: drob de miel, friptură, pască și cozonac. Acestea sunt pregătite cu grijă în Săptămâna Mare, folosind rețete moștenite din bătrâni și respectând rânduiala postului și a sărbătorii.

Sărbătorile pascale din Țara Hațegului sunt mai mult decât o celebrare religioasă – ele sunt un prilej de reafirmare a identității locale, o punte între trecut și prezent și o dovadă vie că tradițiile, atunci când sunt respectate și transmise, pot rămâne o sursă de coeziune și speranță pentru comunități întregi.

FOTO: conacularchia.ro

Pompierii au lansat o serie de recomandări pentru asigurarea siguranței în perioada Sărbătorilor Pascale, având în vedere afluxul mare de credincioși care vor participa la slujbele religioase și la procesiunile din lăcașele de cult. În această perioadă, este esențial ca măsurile de prevenire a incendiilor să fie respectate cu strictețe pentru a evita orice incidente.

Printre recomandările adresate preoților și credincioșilor se numără menținerea ușilor de acces și evacuare deschise pe timpul slujbelor religioase, precum și desemnarea unor persoane responsabile de supravegherea atentă a activităților din interiorul bisericilor și de intervenție operativă în caz de urgență. Aceste persoane trebuie să fie echipate cu mijloace de stingere a incendiilor, cum ar fi stingătoare sau hidranți.

Pompierii subliniază, de asemenea, importanța utilizării cu prudență a lumânărilor, mai ales în mulțime. Lumânările trebuie depuse doar în locuri special amenajate, cum ar fi tăvi metalice umplute cu nisip, aflate la distanțe de siguranță față de elementele combustibile. După terminarea slujbelor religioase, clerul trebuie să se asigure că toate lumânările sunt stinse, iar resturile acestora sunt evacuate în locuri sigure, departe de biserică. De asemenea, este important ca aparatele electrice și instalațiile de iluminat să fie deconectate după încheierea activităților.

Un alt aspect esențial este parcarea autoturismelor participanților, care trebuie să fie organizată astfel încât să nu obstrucționeze accesul autospecialelor de intervenție sau să împiedice accesul la hidranții exteriori.

În ceea ce privește gospodăriile hunedorenilor, pompierii recomandă ca lumânările să nu fie lăsate nesupravegheate sau în apropierea materialelor ușor combustibile. De asemenea, este important ca acestea să fie stinse înainte de a merge la culcare, pentru a preveni riscurile de incendiu. Părinții sunt sfătuiți să nu lase copiii nesupravegheați în casă și să se asigure că nu au acces la chibrituri, lumânări sau brichete. Suporturile de lumânări incombustibile trebuie să fie utilizate pentru a preveni orice eveniment nedorit.

Pompierii reamintesc că, în cazul în care se produce un incendiu, trebuie anunțat imediat la numărul de urgență 112 și se va acționa pentru stingerea focului cu mijloace de primă intervenție.

FOTO: FACEBOOK PRIMĂRIA ORAȘULUI CĂLAN

Cu fiecare primăvară, sărbătoarea Paștelui aduce în casele oamenilor nu doar ouă roșii și cozonaci, ci și imaginea unui personaj îndrăgit mai ales de cei mici: iepurașul de Paște. Devenit simbol universal al reînnoirii și fertilității, iepurașul are o poveste care s-a conturat de-a lungul secolelor, purtând cu sine tradiții, legende și semnificații culturale profunde.

Originea iepurașului de Paște este atribuită în mare parte culturii germane. Primele mențiuni apar în secolul al XVII-lea, când în anumite regiuni ale Germaniei se vorbea despre un „Osterhase”, un iepure magic care aducea ouă colorate copiilor cuminți, ascunzându-le prin grădină sau în casă. Imigranții germani au dus această tradiție în America de Nord, unde s-a transformat treptat într-un fenomen comercial și cultural răspândit pe tot globul.

În mitologia populară, iepurele simbolizează fertilitatea, viața nouă și primăvara – toate elemente asociate cu sărbătoarea Învierii Domnului. Deși nu are legături biblice directe, iepurașul a fost adoptat de comunitățile creștine ca un simbol complementar al bucuriei pascale.

În prezent, iepurașul de Paște este nelipsit din tradițiile de primăvară. El apare sub formă de jucării, decorațiuni, figurine din ciocolată sau mesager al cadourilor ascunse în grădini. În unele familii, copiii participă la adevărate „vânători de ouă”, într-un joc vesel și plin de emoție, organizat în dimineața de Paște.

Dincolo de aspectul ludic, povestea iepurașului de Paște rămâne o invitație la bucurie, speranță și renaștere – valori esențiale ale acestei sărbători. Într-o lume agitată, el aduce o clipă de magie și copilărie, o punte între generații și o ocazie de a celebra împreună primăvara sufletului.

FOTO: FREEPIK.COM