Connect with us
Data: 06/12/2024
.

Actualitate

FOTOREPORTAJ| Stațiunea Geoagiu – Băi, perla turistică a județului Hunedoara – o oază de sănătate și de relaxare

Publicat

pe

Zeci de mii de turiști vizitează anual stațiunea balneoclimaterică Geoagiu – Băi, atrași nu numai de proprietățile miraculoase ale apelor termale, ci și de bogățiile istorice prezente aici. Ruinele Germisarei, Cascada Clocota, bazinele cu apă termală din incinta Complexului „Băile Daco – Romane”, dar și alte vestigii, pot fi vizitate de către cei care aleg ca destinație de vacanță stațiunea Geoagiu – Băi.

Luată la pas, micuța stațiune – considerată o perlă turistică a județului Hunedoara, este o adevărată oază de sănătate și de relaxare pentru oaspeți săi, veniți, în special, pe perioada sezonului estival, din mai multe colțuri ale țării.

La pas prin stațiune, de la Cascada Clocota…

Însoțiți de ghidul de turism Claudiu Șimonați, pornim la pas prin frumoasa stațiune balneoclimaterică hunedoreană Geoagiu – Băi. Primul obiectiv turistic – Cascada Clocota. Pe drumul spre impresionanta cădere de apă, Claudiu Șimonați vorbește cu poftă despre această stațiune. Este ghid de turism de mai mulți ani și consilier în cadrul Centrului Național de Promovare și Informare Turistică din Geoagiu Băi din 2016. El este omul care le face cunoscută turiștilor povestea acestor locuri încărcate de istorie antică. Și nu oricum, ci o face cu mult patos și umor, în același timp.

De pe o străduță în pantă ce se desprinde din centrul civic al stațiunii, ajungem la Cascada Clocota, una dintre cele mai frumoase căderi de apă din România. Liniște locului este spartă numai de murmurul apei.

Un grup de turiști din Timișoara a făcut un popas aici. Unii își trag sufletul pe băncuțele din apropiere, alții privesc captivați la „perdeaua” de apă. Claudiu Șimonați le povestește despre această cascadă cu apă caldă (mezotermală), despre apele termale – „balsam pentru trup”, despre aerul de aici, foarte bun pentru sistemul nervos, dar și despre legenda care învăluie acest loc și povestea de dragoste, cu un final nefericit, dintre fata unui morar și un ofițer. Se spune că tânăra a ales să își pună capăt zilelor chiar aici, aruncându-se de pe stânci în Cascada Clocota.

Oameni buni, ceea ce vedeți în fața dumneavoastră – Cascada Clocota, este una dintre cele două cascade cu apă caldă din țara noastră, cu apă mezotermală, formată de râul Clocota care izvorăște de undeva din zona de pădure a stațiunii. La un moment dat, intră în pământ și iasă deasupra de Grota Haiducilor undeva de sub o stâncă (…) acest pârâu își continuă cursul din zona Termelor Romane (…) în aval ca, în final, oameni buni să formeze această spectaculoasă cădere de apă care are 40 de metri înălțime și 22 de metri lățime. Cascada Clocota este spectaculoasă în tot timpul anului, dar cea mai frumoasă rămâne în luna ianuarie și la început de februarie când, fiind temperaturi scăzute, îngheață parțial. Practic, ce se întâmplă… pe acele stalagmite se formează țurțuri imenși, zona este învăluită într-un abur dens, metaforic spus, pare a fi un clocot, pe copaci, o mantie groasă de chiciură, este un peisaj mirific, de vis. Cea de-a doua cascadă din țară noastră, tot cu apă mezotermală, dar care îngheață total, este la Toplița, în județul Harghita. Este foarte ușor de ținut minte, dragii mei, unde sunt cele două cascade cu apă mezotermală din țară, în județele care începe cu litera H: Harghita – Toplița și Hunedoara – Geoagiu Băi. De ce vă spun acest lucru, pentru că poate vă văd pe câțiva dintre dumneavoastră la Virgil Ianțu, în emisiunea „Câștigă România”, și dacă vă pune această întrebare, să nu mai sunați un prieten, v-am dat eu răspunsul dinainte”, le spune Claudiu Șimonați turiștilor prezenți.

După zâmbete împărțite și schimburi de numere de telefon, se fac fotografii, poze de grup și individuale, în fața impresionantei cascade din Geoagiu – Băi.

Pe drumul de întoarcere, un alt grup de cetățeni slovaci explorează zona. Soarele lovește puternic în tâmple, la orele amiezii, dar în zona izvoarelor termale din stațiune parcă e mai răcoare. La Izvorul Nr. 6 „Roman”, pe o bancă, în foișor, câțiva vârstnici fac schimb de impresii.

Claudiu Șimonați vorbește despre proprietățile terapeutice a acestei ape, bogată în fier. „În momentul de față, ne aflăm la Izvorul nr. 6 din stațiune, unde este o apă mezotermală utilizată încă din perioada străveche, foarte bună în afecțiuni ale tractului digestiv, începând de la afecțiuni biliare. Apa de aici este foarte sănătoasă și bună și pentru colon (…) În scop extern, romanii, încă de când se perindau prin aceste locuri, o foloseau și pentru uz oftalmologic. De asemenea, este bună și pentru alte afecțiuni, inclusiv ale pielii. (…) Apa de aici poate fi consumată și în scop preventiv. Eu le spun tuturor că este o apă bogată în fier, foarte bună și pentru anemii. Totuși, este de preferat ca cei care vin în stațiune la tratament să își facă înainte un set de analize medicale în vederea monitorizării fierului, calciului magneziului, potasiului și sodiului (…) Multor doamne care sunt mai în vârstă le mai spun, în spirit de glumă, că sunt invitate aici, la Geoagiu – Băi, unde secretul tinereții se află consumând această apă”, mai spune ghidul de turism Claudiu Șimonați. 

… pe Dâmbul romanilor, la Terme – locul din „inima” stațiunii

Un pic mai departe se lasă descoperită antica Germisara, aflată chiar în centrul stațiunii. Termele Romane sau ,,Thermae Germisara” sunt absolut fascinante și își păstrează aproape aceeași formă ca în antichitate.


 

 

Advertisement

„Locul acesta pe care pășim astăzi era folosit numai și numai în scop terapeutic. Travertinul pe care călcăm acum nu e altceva decât o rocă calcaroasă, poroasă, deschisă la culoare datorită calcitului prezent în proporție de 80 -85 la sută (…) Toată pelicula cenușie pe care o vedeți nu este altceva decât cenușă vulcanică – tuf (…) Mergând spre partea centrală, de crater, acesta era în perioada dacică și romană cu apă până sus, la nivel (…) Singurul bazinet de suprafață foarte bine conservat din secolul II este acesta, care după mărime, formă și adâncime era destinat mamelor romane și copiilor. Mamele coborau acele scărițe, stăteau în poziția șezut de jur împrejur pe aceste băncuțe (…) îmbăindu-și copilașii (…) Perimetrul acesta era zona sacră unde administrația aducea acele ofrande zeităților care protejau apele din zonă. Cea mai importantă zeiță protectoare era Diana. În anul 1935, pe lângă cele 600 de monede de bronz și de argint, avea să mai fie descoperit și grupul statuar din travertin în care erau reliefate cele două statuete sau zeități ale medicinei – Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea)”, a mai povestit ghidul de turism Claudiu Șimonați.

Complexul „Băile Daco – Romane” Geoagiu – Băi, locația estivală preferată de turiști

La Complexul balnear “Băile Daco-Romane” Geoagiu – Băi, cel mai important operator de turism din stațiune, este plin de turiști. Este o zi de sâmbătă, iar oameni sosiți din mai multe județe ale țării, au venit aici. Complexul îi întâmpi toată vara pe turiştii amatori de relaxare și de bălăceală. Cei care ajung aici se pot bucura de facilitățile acestui loc, dar în special de proprietăţile vindecătoare ale apelor termale din bazine.

Complexul dispune de patru bazine cu apă termală, dintre care unul – de dimensiuni medii, unul pentru copii și două destinate înotătorilor. Suprafața totală a complexului este de 23.000 de metri pătrați. Turiștii care aleg această destinație pentru petrecerea timpului liber mai au la dispoziție și 120 de cabine în care să își schimbe vestimentația și aproape 3.000 de șezlonguri. Pentru a asigura servicii ireproşabile celor care vizitează staţiunea, administrația ștrandului a făcut, în acest an, noi investiții, iar altele de o amploare mai mare sunt în pregătire. „Suntem în cel de-al 20 -lea an, într-o formă privată a „Băilor Daco – Romane”, având un istoric bogat de-a lungul acestui timp. În momentul de față, suntem într-un program de investiții și de a ne repoziționa pe piața apelor termelor și a agrementului. Anul acesta, cu o lună iunie nu foarte favorabilă turismului, din cauza vremii, dar am reușit, totuși, să fim recunoscuți cel puțin în această zonă din țară. Sperăm că, în lunile iulie și august să refacem potențialul, următorii ani însemnând continuarea programului de investiții care va fi unul major (…) Dispunem de trei bazine pentru adulți și un bazin pentru copii. Capacitatea este undeva la vreo 6.000 de locuri. Poate fi și mai mare, dar atunci nu am oferi confortul necesar. Anul acesta, am avut o zi în care am avut 4.000 de turiști, astăzi, de exemplu, suntem în jurul la 2.000. (…) Investițiile nou făcute sunt în partea de alimentație publică care s-a dezvoltat, anul acesta, destul de mult, urmând ca pentru, la anul, să refacem și partea de infrastructură. Va fi un program mai amplu, efectele le vom vedea undeva la sezonul viitor. Le explicăm oamenilor care ne întreabă – deși foarte mulți din zonă știu, că aici, în incinta acestui complex, se folosește doar apă termală, exclus alte discuții. Izvoarele daco -romane, care de 2.000 de ani sunt aici, iar calitatea apei, din datele istorice pe care le avem, este aceeași. Această apă care are o temperatură în jurul la 32 de grade este cam singura din România cu proprități mezotermale, adică apă termală bogată în calcar, recomandată pentru înot. Deci, doritorii înotului și confortului apei termale sunt bineveniți aici, la Geoagiu – Băi, pentru că este o locație unică din acest punct de vedere. (…) Propritățile apei sunt extraordinare. Este a doua în Europa în calcar, are și proprietăți curative vis-a-vis de tot ce înseamnă tratamente, în interiorul stațiunii mai profesionist, la noi pentru relaxare. Suntem printre puținele ștranduri din județ cu trambuline, de diferite dimensiuni (…) Și pentru cei care au mai fost, dar nu în acest an, și pentru cei care nu au fost niciodată aici, recomandarea este să vină să constate noutățile. Cei care nu au mai fost deloc sunt așteptați să vină și să vadă calitatea apei și se vor convinge că, după două – trei zile de baie la Geoagiu – Băi, începi să te simți altfel (…) Zona se dezvoltă, iar acesta este un lucru bun. Avem un drum extraordinar care a fost reabilitat recent. Consiliul Județean a ajutat foarte mult și și-a îndeplinit un obiectiv pe care l-a promis, iar noi sperăm într-o colaborare viitoare tot la fel de amplă. (…) Primăria Orașului Geoagiu este într-o formă deosebită și aici remarcăm, de alfel și turiștii ne spun, curățenia din stațiune (…) se simte mâna gospodarului. Oamenii își fac treaba și asta este tot ceea ce contează. Să ne facem treaba fiecare (…) Stațiunea este o forță pentru județul Hunedoara și pentru zonă”, a declarat Dorin Miclăuș, administratorul Complexului „Băile Daco- Romane” din stațiunea Geoagiu- Băi.

Multiple opțiuni de cazare oferite

Stațiunea Geoagiu Băi este situată la o altitudine de 350 de metri, într-o zonă de un impresionant zbucium geologic care explică formarea izvoarelor mezotermale.

 

În Geoagiu-Băi, turiștii pot găsi numeroase opțiuni de cazare, care să se potrivească diferitelor bugete și preferințe. De asemenea, stațiunea oferă o gamă largă de facilități pentru relaxare și recreere.

Geoagiu – Băi dispune de aproape 2.000 de locuri de cazare. Sunt peste 30 de hoteluri și pensiuni care oferă servicii de calitate, într-o ambianță selectă. De asemenea, turiștii se pot caza și în căsuțe de tip bungalouri, într-o locație cochetă, în care se pot relaxa la piscină și pe șezlonguri.

De-a lungul timpului, stațiunea a primit numeroase distincții. În cadrul proiectului lansat de Comisia Europeană, prin direcția Generală pentru Întreprinderi și Industrie, Departamentul pentru Turism, EDEN -European Destinations of Excellence, în anul 2010, pe tema turismului acvativ, destinația câștigătoare a fost stațiunea Geoagiu Băi.

Anul trecut, pe perioada sezonului estival în jur de 100.000 de turiști au fost prezenți în stațiunea Geoagiu – Băi.


Vasile Cărăguț, primarul orașului Geoagiu

Îi așteptăm, cu drag, la Geoagiu – Băi pe toți cei care doresc să petreacă o zi, un weekend sau mai mult, în această stațiune cu o vechime remarcabilă și să se bucure de proprietățile miraculoase ale apelor termale, dar și de frumusețile locurilor pline de istorie. Stațiunea Geoagiu – Băi este un motor turistic al județului Hunedoara și punem un accent deosebit pe dezvoltarea acestei zone. Suntem alături de toți agenții economici din stațiune și, împreună cu conducerea Consiliului Județean Hunedoara, vom continua să susținem și să promovăm Geoagiu – Băi, turismul balnear fiind un ecuscon cu care ne mândrim. Îi învit pe turiști să profite de zilele frumoase și însorite ale acestei veri și să se bucure de timpul liber petrecut la Geoagiu Băi”.


 

Advertisement

Actualitate

Moș Nicolae cu realizări pentru administrația din Orăștioara de Sus

Publicat

pe

Redactat de

Situată în Munții Orăștiei, comuna Orăștioara de Sus are o populație de peste 2.000 de locuitori, fiind considerată o așezare rurală de dimensiuni medii la această categorie din județul Hunedoara. Comuna are o suprafață de aproape 23.000 de hectare, ceea ce înseamnă o întindere foarte mare, și are în componență opt sate, respectiv Bucium, Costești, Costești – Deal, Grădiștea de Munte, Ludeștii de Jos, Ludeștii de Sus, Ocolișu Mic și localitatea de reședință, Orăștioara de Sus.

A început marea asfaltare

În ultima perioadă în comuna Orăștioara de Sus au început lucrările efective la un proiect extrem de important, ce vizează modernizarea infrastructurii rutiere. „Pot să anunț că au început lucrările la un proiect depus pe Programul Național de Investiții (PNI) „Anghel Saligny”. Acest proiect are o valoare de peste 2,5 milioane de euro și prevede modernizarea drumurilor interioare din localitatea de reședință și din satul aparținător Bucium. Iar dacă acest proiect este la început, un alt proiect important pentru comunitatea locală a fost finalizat de puțin timp. Este vorba despre sistemul de supraveghere video, lucrările din cadrul acestui proiect fiind recepționate”, a declarat Vasile Marian Inășescu, primarul comunei hunedorene Orăștioara de Sus.

Vești bune pentru copii

Și copiii au parte de vești bune, mai ales că astăzi îl sărbătorim pe Moș Nicolae. „Cu siguranță elevii din comună ne vor pregăti, ca de obicei, un spectacol de colinde, pe care îl așteptăm cu nerăbdare. Copiilor le transmit că Moș Crăciun va fi, și el, prezent la acest spectacol, și nu va veni cu mâna goală, fiecare elev urmând a primi un cadou, conform tradiției, din partea administrației. Tot pentru copii, dar și pentru părinți, mai transmit că anul viitor vom beneficia și de un microbuz electric pentru transportul elevilor”, a precizat primarul din Orăștioara de Sus, Vasile Marian Inășescu.

Așteaptă sărbătorile

Și reprezentanții administrației publice locale din comuna hunedoreană Orăștioara de Sus se pregătesc de venirea sărbătorilor de iarnă. „Din păcate, actualele prevederi legale nu ne permit nouă, ca administrație, să organizăm tradiționalul concert de colinde de Crăciun, dar acest lucru nu înseamnă că nu ne pregătim de Sărbători. Astfel, în fiecare sat va fi împodobit câte un brad, iar în zilele următoare va fi pusă în funcțiune și instalația de iluminat festiv”, a spus Vasile Marian Inășescu, primarul din Orăștioara de Sus.

Pregătiți de iarnă

Pe de altă parte, administrația publică locală din Orăștioara de Sus nu se pregătește doar de sărbători, ci și de eventualele ninsori, însă acestea nu îi vor lua prin surprindere pe edilii din comună. „Am asigurat stocul de materiale antiderapante în caz de intervenții. Aceste intervenții le vom face în regie proprie, cu utilajele pe care le avem în dotare, pe raza comunei fiind o rețea de drumuri pe care le avem în administrare de 40 de kilometri. De asemenea, au fost asigurate lemnele necesare încălzirii pentru unitățile școlare și celelalte instituții publice de pe raza comunei. Deci iarna nu ne va lua prin surprindere”, a afirmat primarul comunei hunedorene Orăștioara de Sus, Vasile Marian Inășescu.

Locuri ce merită a fi văzute

Comuna Orăștioara de Sus este una plină de vestigii istorice, pe raza sa aflându-se trei dintre cele șase Cetăți Dacice incluse în Patrimoniul Mondial Cultural UNESCO. Mai exact, pe raza comunei întâlnim reședința regală a Statului Dac, cetatea Sarmizegetusa Regia, din satul Grădiștea de Munte, care face parte din patrimoniul UNESCO, acolo mai fiind și un castru roman, precum și mai multe situri arheologice. Celelalte două cetăți din patrimoniul UNESCO, Blidaru și Cetățuie, se află pe teritoriul satului Costești, tot aici mai aflându-se și o fortificație dacică. De asemenea, în comună mai avem și alte vestigii istorice de factură dacică și romană. Astfel, la Ocolișu Mic este o fortificație dacică, iar la Bucium și Costești – Deal sunt castre romane, la fel ca și în locurile numite Comărnicel, Muncel – Godeanu și Dealul Șesului.

Advertisement
Citeste mai mult ...

Actualitate

S-au aprins luminițele de sărbători și s-a deschis „Târgul de Iarnă”, la Deva

Publicat

pe

Redactat de

Luminițele de sărbători au fost aprinse la Deva, joi seară, în Ajun de Moș Nicolae, când a avut loc și deschiderea „Târgului de Iarnă”, amenajat în Piața Unirii, din centrul istoric al orașului. 

„Astăzi, am aprins luminițele care aduc magia Crăciunului în orașul nostru. Vă invităm să vă bucurați de Târgul de Crăciun și să trăiți fiecare moment de poveste al acestei perioade speciale”, a transmis Lucian Ioan Rus, primarul municipiului Deva.

Până pe 7 ianuarie 2025, târgul va fi deschis zilnic, expozanți din județ și din alte zone ale țării țării fiind prezenți cu produse și bucate tradiționale specifice sărbătorilor de iarnă. Pe scena amplasată în Piața Unirii vor avea loc concerte de colinde și cântece de Crăciun susținute de ansambluri și interpreți renumiți din zonă și din țară. În perioada 14-15 decembrie și 21-22 decembrie, târgul va găzdui spectacole de colinde, iar în 19 decembrie 2024, va avea loc un concert de colinde la Catedrala Adormirea Maicii Domnului.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Bucuria celor mici. Seara în care copiii își lustruiesc ghetuțele. La noapte, vine Moș Nicolae

Publicat

pe

Redactat de

Copiii își lustruiesc ghetuțele, în această seară, în așteptarea lui Moș Nicolae. Cei cuminţi vor găsi dulciuri şi jucării, iar cei obraznici nuieluşe. Se spune că, în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Moş Nicolae vine, punctual, lăsându-le celor mici în cizmuliţe daruri. Spre deosebire, de Moş Crăciun, acesta nu se arată niciodată. Povestea darurilor împărţite pe furiş în noaptea de Sfântul Nicolae începe din vechime.

 

Născut în jurul anului 280, în localitatea Patara Lichiei, și trecut la cele veșnice în jurul anului 345, în localitatea Mira (astazi Kocademre, Turcia), Sfântul Nicolae este cel mai cunoscut și iubit sfânt al Bisericii Ortodoxe.

Legendele povestesc despre dragostea lui pentru copii, despre bunătatea lui şi despre miracolele pe care le-a făptuit. Probabil, cea mai cunoscută poveste este aceea care dă ştire despre felul în care a ajutat trei surori. Se spune că, Sfântul Nicolae a ajutat trei fete sărmane din oraşul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără să fie văzut. Cele trei fete trăiau într-o sărăcie lucie, motiv pentru care tatăl lor plănuia să le vândă, crezând că astfel se va îmbogăţi. Plânsetele şi rugăminţile fetelor nu l-au înduplecat pe bătrânul cu suflet hain. Sfântul Nicolae a aflat despre suferinţa lor şi noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în odaia fetei celei mai mari. Astfel, ea a reuşit să se mărite. La fel a făcut Moşul şi în următorii doi ani, iar celelalte două fete au reuşit să se aşeze şi ele la casele lor.

Povestea lui a ajuns şi în «Ţara lui Moş Crăciun»

Advertisement

Cu şase sute de ani mai târziu, ţarul rus Vladimir a vizitat Constantinopolul şi auzind de toate aceste poveşti frumoase despre episcopul Nicolae a decis să-l proclame sfântul Rusiei. Poveştile au ajuns chiar şi până în Laponia, la oamenii care călătoresc cu saniile trase de reni. Cei trei saci cu aur, pe care i-a dăruit Nicolae celor trei surori, l-au făcut să ajungă în atenţia comercianţilor din Italia de Nord. El era reprezentat în statui şi imagini, ţinând în mâini cei trei săculeţi cu aur, iar mai târziu, când a devenit sfântul comercianţilor, sacii au devenit mingi de aur, care îi reprezentau pe cămătari.

Dacă în ghetuţele copiilor cuminţi, Moş Nicolae lasă dulciuri şi jucării, micuţii neastâmpăraţi găsesc şi câte o nuieluşă. Ideea nuieluşei care pedepseşte are la bază un episod din viaţa marelui ierarh din secolul al IV –lea, la sinodul de la Niceea când blândul Nicolae l-a pălmuit pe ereticul Arie, poate chiar cu mâna aflată astăzi în biserica Sfântul Gheorghe cel Nou, din Bucureşti. Palma Sfântului Nicolae este închipuită în zilele noastre în tradiţionala nuieluşă.

Citeste mai mult ...

URMĂREȘTE ServusHD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate