Cei doi hunedoreni care au obținut titlul de „Tezaure Umane Vii”, în ultimii trei ani– meșterul olar Petru Borza, din satul Obârșa, comuna Tomești, și Cosana Vinca, rapsod popular și cântăreață neprofesionistă de muzică vocală tradițională, din satul Cerișor, comuna Lelese, au fost celebrați și premiați, în cadrul „Galei Tezaure Umane Vii – 2022”.
Evenimentul de anvergură, organizat de Ministerul Culturii și Consiliul Județean Argeș, prin Centrul de Cultură și Arte Argeș, a avut loc, ieri, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Pitești, și a reunit 38 de creatori și păstrători ai valorilor tradiționale românești, din întreaga țară, care au obținut titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”, în ultimii trei ani.
Scopul evenimentului a fost acela de a-i celebra și premia pe românii care au obținut titlul de „Tezaure Umane Vii” în anii 2020, 2021 și 2022 și care țin în viață creația românească tradițională. Totodată, prin acest eveniment care nu a mai fost organizat în ultimii doi ani, din cauza contextului pandemic, Ministerul Culturii a dorit să arate recunoștința față de persoanele care promovează și lasă moștenire, tuturor, elemente de patrimoniu național imaterial.
Petru Borza, singurul meșter olar din satul Obârșa, comuna Tomești, s-a numărat printre cei care au primit distincția oferită de Ministerul Culturii. El se află printre cele 15 persoane din întreaga țară, purtătoare, creatoare şi păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial, care, în anul 2022, a primit titlul onorific de “Tezaur Uman Viu”, acordat de către Ministerul Culturii, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
De asemenea, și hunedoreanca Cosana Vinca, rapsod popular și cântăreață neprofesionistă de muzică vocală tradițională, declarată „Tezaur Uman Viu”, în cursul anului trecut, de către Ministerul Culturii, a fost celebrată și premiată în cadrul acestei Gale.
La eveniment, alături de reprezentantul Ministerului Culturii, Subsecretarul de Stat Costel-Cristian Lazăr, au fost prezenți, printre alții, prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, specialişti din mediile de cercetare, academic, universitar, muzeografi, membri ai Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și ai instituțiilor și centrelor de cultură din teritoriu. “Vă transmit din partea ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, cele mai calde mulțumiri și prețuirea domniei sale pentru ceea ce ați făcut dvs. în viață, fiindcă o țară nu este bogată neapărat prin bogățiile materiale, ci mai ales dacă are valorile spirituale pe care le păstrează și le duce mai departe”, a declarat Costel-Cristian Lazăr, Subsecretarul de Stat, Ministerul Culturii.
Despre Programul „Tezaure Umane Vii”
Pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, programul face parte din măsurile luate de Ministerul Culturii în conformitate cu Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial şi urmăreşte identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care sunt creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale, în cadrul comunităţilor din care fac parte.
Programul „Tezaure Umane Vii” este o inițiativă a UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial ce vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care creează și, implicit, păstrează valorile tradiționale.
Titlul de „Tezaur Uman Viu” este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă pentru România de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Patru hunedoreni, distinși cu acest titlu onorific
Din anul 2010 până în prezent, aproape 90 de români au primit din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale titlul de „Tezaur Uman Viu”.
Meșterul olar Petru Borza este cel de-al patrulea hunedorean care primește o astfel de distincție, după Cosana Vinca, din satul Cerișor, rapsod popular și cântăreață neprofesionistă de muzică vocală tradițională, declarată „Tezaur Uman Viu”, în 2021, de către Ministerul Culturii, profesorul hunedorean Mircea Lac, care a primit acest titlu onorific în 2018, și faimosul taragotist Pera Bulz, declarat „Tezaur Uman Viu” în anul 2012.
Unul dintre puținii meșteri olari care au mai rămas în județ
Meșterul Petru Borza este unul dintre puținii olari care au mai rămas în județul Hunedoara. Născut în iarna anului 1932, în ziua Sfântul Nicolae, Petru Borza, cunoscut în sat ca „Pătru lu’ Vălean”, se ocupă de olărit de peste 70 de ani, în satul în care, în tinerețea sa peste 60 de familii cunoșteau acest meșteșug. A învățat meseria de la tatăl său pe care l-a învățat tatăl său… și tot așa. Cu o experiență de peste șapte decenii, „Pătru lu’ Vălean” sau „Bunicul Pătru” , cum i se mai spune acestuia, a participat la numeroase târguri și expoziții organizate de muzee din țară, cu produse meșteșugite în micul său atelier din satul Obârșa. Din mâinile sale au ieșit, de la oale pentru lapte, ulcioare pentru apă, ghivece pentru flori, și multe alte obiecte din lut, toate foarte apreciate pentru valoarea lor artistică. Autenticitatea și dăruirea i-au fost răsplătite cu numeroase premii și diplome, obținute de-a lungul timpului.
Cel mai valoros rapsod popular din Ținutul Pădurenilor
Născută în 24 februarie 1933, Cosana Vinca este prezentată de specialiști ca fiind cel mai valoros rapsod popular din Ținutul Pădurenilor. Este păstrătoarea unui tezaur muzical remarcabil și a învățat mare parte a repertoriului în casa părintească. De asemenea, și-a adus contribuția la promovarea muzicii locale prin creativitate și inovații aduse textului sau melodiei, fără să se abată de la motivele și linia melodică tradițională. Depozitar al acestor valori, cu o memorie extraordinară și înzestrată cu creativitate, Cosana Vinca a atras atenția iubitorilor de folclor, dar și a cercetătorilor împreună cu care a valorificat tot acest tezaur specific Ținutului Pădurenilor. De-a lungul vremii, „Buna Cosana” a colaborat cu reputați cercetători printre care Emilia Comișel, Harry Brauner, Rusalin Ișfănoni, Ioan Bocșa sau Alina Stan cu care a realizat înregistrări pentru arhivele naționale de folclor, ori pentru colecții instituționale sau private, instrumente de bază care stau la baza studiilor de specialitate dedicate Ținutului Pădurenilor.
