Ţara Haţegului este un loc binecuvântat de Dumnezeu, aici întâlnind o privelişte deosebită, precum şi numeroase vestigii istorice. În zonă găsim așezări aranjate şi bine întreţinute, locuite de oameni harnici şi muncitori.

Cea mai mare așezare rurală din județul Hunedoara

Aşezarea din Ţara Haţegului, care are în componenţă 12 sate, respectiv Pui (localitatea de reşedinţă), Băiești, Federi, Fizești, Galați, Hobița, Ohaba-Ponor, Ponor, Râu Bărbat, Rușor, Șerel și Uric, întinse pe o suprafaţă apreciabilă, de circa 23.000 de hectare, este cea mai mare comună din judeţul Hunedoara ca şi populaţie, aici trăind în jur de 4.000 de oameni. Comuna Pui este străbătută de ruta turistică Via Transilvanica, cunoscută și ca „Drumul care unește”, ce face legătura între Putna și Drobeta Turnu Severin. Pe raza comunei mai sunt și alte obiective interesante de văzut, precum Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina ori cele trei rezervații naturale de pe raza comunei, respectiv „Fânațele Pui”, „Peștera Șura Mare” și „Locul fosilifer Ohaba Ponor”, bisericile vechi din Ponor și Șerel, casele tradiționale țărănești, situl arheologic de la Ohaba Ponor și castrul roman de la Râu Bărbat sau moara de apă de la Șerel.

Cine va fi numărul 2 în localitate?

În comună va trebui ales și un nou viceprimar, însă acest lucru nu s-a reușit. Primarul Ovidiu Ciolea, aflat la primul său mandat speră că acest lucru să se rezolve și consilierii locali să înțeleagă importanța acestui post în administrația locală. “În Consiliul Local sunt doar 12 consilieri în loc de 13, mandatul acetuia din urmă, care a candidat ca și independent, nefiind validat din motive de nerespectare a unor prevederi legale. Astfel, pentru funcția de viceprimar au fost trei candidaturi, dar niciuna dintre acestea nu a întrunit jumătate plus una din voturi, respectiv 7. Propunerea PNL, Sandu Vulc, a întrunit 6 voturi, cea a PSD, Valentin Leja 5, iar cea a AUR, Sabin Mara, 1. Sper ca această chestiune să se rezolve cât mai repede, iar consilierii locali să conștientizeze că alegerea viceprimarului este un pas important pentru bunul mers al activității din cadrul administrației publice locale”, a spus primarul comunei hunedorene Pui, Ovidiu Ciolea.

Recepția unor lucrări

Pe de altă parte, lucrurile încep să intre pe făgașul normal în ceea ce privește domeniul investuițional. „Încă de la alegerea mea în funcție, în vara anului trecut, am susținut că o prioritate pentru actuala echipă din Primărie va fi continuarea și finalizarea proiectelor începute de fosta administrație. Am reafirmat acest lucru și la învestirea în funție, în toamna lui 2024 și mă țin de cuvânt. Astfel, este în derulare un proiect privind modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public în mai multe dintre satele comunei. De asemenea, este în derulare recepția proiectului privind dotarea cu mobilier specific al Școlii Gimnaziale Pui. În plus, pentru luna viitoare ne propunem să facem recepția și la Grădinița cu Program Prelungit din centrul de comună, pentru ca aceasta să intre în circuitul educațional din anul școlar 2025-2026. De asemenea, într-un timp cât mai scurt ne propunem să facem recepția și la lucrările de la rețele de apă și canalizare din satele aparținătoare Uric, Râu Bărbat și Hobița, același obiectiv fiind valabil și pentru lucrările la drumuri interioare din alte două așezări aparținătoare, mai exact Fizești și Băiești ”, a declarat Ovidiu Ciolea, primarul comunei hunedorene Pui.

Planuri realiste

Pe lângă continuarea firească a investițiilor aflate în derulare, reprezentanții administrației publice locale din cea mai mare așezare rurală din județul Hunedoara au un proiect îndrăzneț, dar realist, acesta fiind cel mai mare ca valoare care urmează a fi implementat în comuna Pui, dar și alte planuri de dezvoltare a comunei„Într-un viitor nu foarte îndepărtat ne propunem regularizarea râului Rușor. Este vorba despre porțiunea traversată de cursul de apă în satele Rușor și Șerel, iar valoarea proiectului este de 10 milioane de euro. Acest proiect este cel mai mare ca valoare din istoria localității noastre și va fi derulat cu fonduri obținute prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. De asemenea, avem întocmit un proiect pentru amenajarea unei capele în satul Pui, localitatea de reședință, pe care ne propunem să îl finalizăm chiar în acest an. Totodată, ne preocupă și starea drumurilor. Astfel, pentru a asigura o circulație decentă pe arterele rutiere din comună, într-o primă fază vom face reparații și pietruiri, în funcție de necesități, pe drumurile rămase, încă, neasfaltate. În plus, suntem foarte atenți la ceea ce înseamnă finanțări europene, în special, dar și guvernamentale. Astfel, suntem pregătiți ca, odată cu deschiderea noilor sesiuni de acordare de fonduri nerambursabile, într-o proporție covârșitoare, să depunem mai multe proiecte. Nu știm încă pe ce domenii vor fi deschise aceste sesiuni, dar, cu siguranță, vor fi cele legate de modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare, eficientizarea energetică a clădirilor de utilitate publică, la acest capitol intrând, printre altele unitățile de învățământ, căminele culturale sau sediile primăriilor. Noi suntem pregătiți pentru a depune astfel de proiecte, dar avem documentații întocmite și pe alte domenii. Astfel, dacă vor apărea și alte oportunități, cu siguranță nu le vom rata”, a mai precizat primarul comunei Pui, Ovidiu Ciolea.

Căminul Cultural din Balșa a fost, la sfârșitul săptămânii trecute, gazda unui eveniment în premieră, care a adunat membri ai comunității, iubitori ai tradițiilor și meșteșugari locali. A fost vorba despre o acțiune de suflet, intitulată „Tradiție, hărnicie și voie bună”, menită să readucă în prim-plan obiceiurile de altădată, să promoveze munca și creativitatea localnicilor și să ofere participanților momente de bucurie autentică prin dansuri, muzică și expoziții de artizanat.

Prezență numeroasă

La manifestarea organizată de Primăria și Consiliul Local Balșa și de Căminul Cultural din localitate, a fost înregistrată o prezență numeroasă. Mulți oameni au fost dornici să celebreze folclorul și să se bucure de o seară cu bucate tradiționale autohtone, amintiri și povestiri cu și despre fiii și fiicele satului, tradiții, cântec, dans și voie bună. Așezământul cultural a răsunat de acorduri populare, iar artiștii locali au adus pe scenă momente spectaculoase, aplaudate la scenă deschisă, demonstrând că spiritul comunității și dragostea pentru tradiții sunt mai vii ca niciodată.
„Orice aș fi adus în țara asta, de la mine sau de la un coleg, nu este atât de valoros precum am văzut în această seară. Drept pentru care vă felicit pe fiecare dintre dumneavoastră, pe domnul primar, pe doamnele profesoare, pe toți cei care păstrați aceste tradiții. Sunteți oamenii care păstrați tradițiile națiunii române. Sunteți izvorul și rădăcinile noastre. Și eu sunt de la țară și fiecare obiect expus aici, fiecare activitate desfășurată, mi-au amintit de copilăria mea, de locurile din Țara Hațegului, de la Sălașu de Sus. Este o zonă care seamănă foarte mult cu cea de aici (…). Sunteți comorile noastre vii. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți și pentru faptul că ne readuceți la rădăcini. Doamne ajută, să vă dea Dumnezeu sănătate și la anul să ne vedem tot aici, în acest cadru frumos”, a declarat, în cadrul evenimentului, deputatul Vetuța Stănescu, președintele PNL Hunedoara.

Oaspeți de seamă

În organizarea acestui eveniment au fost implicate, alături de autoritățile locale din comună, trei doamne cu mare dragoste pentru cultură și tradiții, fiind vorba despre Mariana Toma, Voichița Lazăr și Cristina Taban. Activitatea acestora, cât și a celorlalți care s-au implicat în organizarea evenimentului, a fost subliniată și de invitații de marcă prezenți la manifestarea de la Balșa, care au salutat reînvierea tradițiilor.
„Cu bucurie m-am întors cu mai bine de 40 de ani în urmă, când eram copil, ca mulți dintre cei de-aici. Era așa și la mine la țară, la Țebea. Acolo mergeam cu bunica la șezători și vedeam aceeași imagine pe care ne-o oferiți, acum, dumneavoastră. Sunt mândru că vă pot fi alături și îi mulțumesc domnului primar pentru invitație. Sunt mândru, totodată, că sunt alături de niște oameni care păstrează tradițiile spațiului românesc și al Țării Moților și, totodată, transmit, din generație în generație, obiceiurile celor mai tineri care, la rândul lor, trebuie să le ducă mai departe. Sunt obiceiuri strămoșești, care țin vii tradițiile poporului român. Vă mulțumesc că existați. Doamne ajută!”, a spus Călin Petru Marian, senator PNL de Hunedoara, la evenimentul de la Balșa.

Model și pentru alții

Evenimentul cultural – artistic din comuna Balșa a stârnit ecouri și în rândul reprezentanților administrațiilor publice locale urbane. Un exemplu concret este cel al orașului Geoagiu, apropiat de Balșa, primarul Ovidiu Vlad dorind să organizeze un eveniment similar, la care să beneficieze de sprijinul vecinilor din comuna Balșa. “Eu sunt de loc de aici, de-aproape, de la Bozeș, și acolo fiind tradiții asemănătoare. Pentru mine este foarte emoționant, fiind crescut la țară, de bunica, și am avut norocul de a participa la toate aceste activități care se fac acum, aici, la Balșa, și îmi aduc aminte cu plăcere de ele, chiar dacă au trecut vreo 40 de ani de-atunci. Ea mă ducea prin sat la toate aceste evenimente și mă bucur că am putut să le văd. Vă felicit pentru acest eveniment. Mi-aș dori ca în fiecare an să ne revedem și, în plus, să încercăm să organizăm astfel de evenimente și la Geoagiu. Așa cum știți mai bine ca noi, primarul dumneavoastră este un om de cuvânt și sunt convins că ne veți ajuta să organizăm și noi astfel de evenimente. Lucrurile bune trebuie transmise. Vă mulțumesc, din nou, tuturor, vă doresc multă sănătate și Dumnezeu să ne ajute!”, a declarat, la Balșa, Ovidiu Vlad, primarul orașului Geoagiu.

Se poate și mai mult

Inițiatorul acestui eveniment deosebit a fost primarul comunei Balșa, Traian Jude. Acesta a spus că își dorește ca manifestarea să continue și să se extindă, întrucât, ținând cont de marele aflux de public la acțiunea desfășurată în premieră de la Balșa, deschidere pentru astfel de evenimente există. „Am vrut să arăt tuturor lucrurile pe care mulți din generațiile actuale le consideră demodate. Noi, primarii, avem multe nopți nedormite și, într-una dintre acestea, mă gândeam, printre altele, la niște tineri veniți de la oraș, pe care îi văzusem și care încercau să prezinte niște tradiții pe care nu le-au trăit. Eu am trăit acea perioadă (…) M-am născut cu capul pe război: mama avea război de țesut, nu Războiul Stelelor, iar eu dormeam în bătaia spetei și a ițelor. Dormeam dus și nu le auzeam, iar mama îmi spunea, dimineața, că trebuie să fac cele necesare pentru a putea țese un covor, pe care îl vindea pentru ca eu să pot merge la școală. Au fost vremuri grele, pe care nu doresc să le retrăim, dar cu tradiții frumoase. Am prins și vremurile în care localnicii purtau zi de zi costum popular, dar și cele în care, din varii motive, s-a renunțat, treptat, la acesta. Așa că am vorbit cu colege din primărie și cu dascăli din comună și am ajuns să organizăm acest eveniment, la care au răspuns și mulți dintre localnici, și nu doar din satul de reședință, ci din toate așezările aparținătoare. Cea mai mare bucurie este că au fost prezenți mulți tineri. Acum suntem în trendul european, în care putem îmbina, cu mult succes, tradițiile cu modernismul. Și, cu siguranță, nu ne vom opri aici, iar acest lucru se datorează și comunității, care mi-a acordat un vot de încredere puternic, la alegerile de anul trecut având un procentaj de circa 87% din voturi. Pe de altă parte, doresc să reamintesc că am fost prezenți cu tradițiile noastre la posturi de televiziune de folclor, dar și la festivaluri tematice. Unul dintre aceste evenimente este și „Călușarul transilvănean”, un festival care a avut deja 55 de ediții și ne dorim ca acestea să vină și la Balșa, pentru cetele de la noi făcând 20 de costume. Călușarul se joacă la țară și nu trebuie să uităm de unde am plecat, iar această tradiție, dar nu numai, trebuie transmisă mai departe. Și sunt convins că, după acest eveniment, generația tânără de azi va duce tradițiile mai departe”, a spus Traian Jude, primarul comunei Balșa.
Manifestarea s-a încheiat într-o atmosferă caldă, plină de joc și voie bună. Conducerea administrației din Balșa își propune să continue organizarea de astfel de evenimente memorabile și inițiative similare, care au rolul de a uni comunitatea și de a păstra vii tradițiile locale.

Zestrea monografică a județului Hunedoara este mai bogată, de ceva vreme, odată cu apariția valoroasei lucrări “Lăpugiu de Sus, un sat de poveste, apropiat Ținutului Pădurenilor”, semnată de reputatul dascăl Romulus Urs. Lucrarea a văzut lumina tiparului anulul trecut, iar în această săptămână a fost prezentată și publicului devean doritor de lectură de calitate.

Matematicianul care a îmblânzit literele

Cartea este dedicată aniversării a 585 de ani de la prima menționare documentară a localității natale a autorului și vine ca o completare la prima lucrare pe aceeași temă, apărută în urmă cu un deceniu și intitulată „Lăpugiu de Sus, trecut și prezent, un sat pentru viitor”, aceasta fiind prima monografie a așezării respective. Lucrarea este cu atât mai valoroasă cu cât este scrisă de un profesor de matematică, acesta reușind să treacă peste pragul cifrelor seci ale unei științe exacte și, totodată, să fie un veritabil îmblânzitor de litere. Zecile de deveni prezenți la deosebitul eveniment cultural au putut fi martori ai unei prezentări făcute de autor, cu competente comentarii și mențiuni făcute de un alt dascăl de valoare recunoscută, prof. Floare Sav.

Lucrare extrem de valoroasă

Această a doua lucrare a profesorului Urs, acum aproape octogenar, cetățean de onoare al comunei sale natale și cu o prodigioasă activitate didactică, întinsă pe o perioadă de mai binde de patru decenii, cuprinde toate domeniile vieții sociale sub raport științific rezultat al unor cecetări proprii, bibliografie selectă și colaboratori de marcă. În plus, se face o interesantă și documentată prezentare comparativă între Lăpugiu de Sus și Lelese, iar de aici reiese clar apartența satului din lucrare la Ținutul Pădurenilor. Cartea oferă nu doar o mare cantitate de informații științifice, ci și o lectură plăcută, în paginile sale fiind prezentate, între altele, pe lângă numeroase fotografii semnificative, o prefață și o introducere extrem de atractive, precum și trimiteri temeinic documentate la graiul pădurenilor, hotarele așezării, legenda satului Lăpugiu de Sus, ocupații specifice, gospodării tradiționale, arhitectura caselor, portul tradițional și obiceiurile, dar și sărbătoarea așezării, atracțiile turistice și alte elemente legate de trecut, prezent și viitor, precum și date interesante despre autor. Lucrarea este dedicată, așa cum notează autorul în paginile cărții, „generațiilor de lăpugeni și leleșeni cu trăirea și atitudinea lor față de muncă și viață a consătenilor din orice loc și orice neam și generațiilor viitoare cu iubire și neuitare pentru satul natal”.

Din dragoste față de locurile natale

Ca și prima lucrare, și cea de-a doua carte semnată de prof. Romulus Urs a venit nu doar din dragostea față de locurile natale, ci și din respect pentru înaintași. „În memoria moșilor și strămoșilor care au contribuit la apariția și formarea satelor noastre, au transmis prin viu grai cu dragoste și credință tradițiile și obiceiurile strămoșești cu prețuire și recunoștință”, scrie Romulus Urs în lucrarea sa “Lăpugiu de Sus, un sat de poveste, apropiat Ținutului Pădurenilor”. Iar distinsul dascăl Romulus Urs ne promite că nu va înceta să scrie și să promoveze satul său natal, Lăpugiu de Sus. „După zece ani am reușit să scriu încă o carte, “Lăpugiu de Sus, un sat de poveste, apropiat Ținutului Pădurenilor”. În această carte mi-am propus să fac o prezentare a satului nostru, dar și să argumentez faptul că Lăpugiu de Sus este apropiat Ținutului Pădurenilor. Sunt foarte multe tradiții și obiceiuri care se aseamănă, iar această carte le conține pe toate și am conceput-o sub formă de prezentare comparativă. Cartea are 220 de fotografii și fiecare dintre acestea este comentată în această lucrare. Despre o nouă carte nu pot să vă spun decât că este mai greu, întrucât sănătatea nu prea îmi mai permite, dar voi scrie în continuare despre sat și despre comună și voi populariza cultura tradițională. În acest an, în vară, mai exact, îmi propun să mai fac o activitate cultural – artistică la Lăpugiu de Sus, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de existență a școlii, în localul nou, și, în același timp, să comemorez pe tatăl meu, învățătorul Dionisie Urs, care dă numele școlii și în 2025, se împlinește un secol de la nașterea sa”, a spus autorul la lansarea de carte de la Deva.

Recunoașterea meritelor

Tot cu această ocazie profesorul Romulus Urs a primit o nouă distincție prin care i se recunosc meritele din domeniul didactic și artistic. Valoroasa panoplie a profesorului a fost completată cu o Diplomă de Excelență oferită pentru întreaga sa activitate de către Asociația „Casina Națională” din Deva.

La finalul manifestării a fost prezentat un film documentar despre satul Lăpugiu de Sus, iar autorul a oferit cărți cu autograf celor prezenți.