Colecţie de mineralogie, petrologie şi palentologie,unică în ţară

Mii de roci şi minerale stau mărturie timpului scurs pe aceste locuri. Toate fac parte din colecţia, unică în ţară, a Universităţii din Petroşani, iar aici sunt expuse bucăţi ce „vorbesc” despre originile omenirii.

De la ouă de dinozaur pitic, la huila extrasă de aici şi fosile cu urme ale civilizaţiilor apuse acum milioane de ani, toate fac parte din patrimoniul unic al universităţii, iar secţia de geologie a instituţiei este poate cea mai „bogată”.

De la Nautilus… la primul submarin

Cuibul cu ouă de dinozauri este atracţia colecţiei de la Petroşani

Totul a început pe insula Haţegului, dar nu pe locul în care e acum oraşul cu acelaşi nume, iar rocile şi mineralele ori fosilele găsite aici vorbesc despre noi şi inaintaşii noştri. „Laboratoarele de geologie sunt mici muzee grupate în 3 încăperi distincte ce găzduiesc tot atâtea colecţii, respectiv cea de mineralogie şi petrologie, cea de palentologie şi de geologie economică. Toate reunesc aproximativ 4.500 de eşantioane,dintre care 1.500 sunt expuse aici, alte 3.000 în colecţia mai puţin vizibilă”, a declarat Csaba Lorinţ, şeful de lucrări al Departamentului de Management, Ingineria Mediului şi Geologie din cadrul Universităţii din Petroşani.

În acele trei încăperi e o istorie, nu în cuvinte, ci în exponate, multe dintre ele fiind de inspiraţie pentru diferite maşini care au folosit omenirii. Printre acestea se numără şi fosilele denumite Nautilus, după primul submarin, care a fost conceput pe principiul acestor rămăşiţe de animale marine, ori cele de urs Peleus sau chiar ale unui strămoş al porcului. „Sunt exponate de sute de milioane de ani. Nautilusul e o fosilă actuală, adică o regăsim şi în trecutul

Csaba Lorinţ e foarte mândru de exponatele „fascinante” ale universităţii

preistoric şi în mările şi oceanele actuale, iar structura cochiliei e foarte interesantă. Celebrul prim-submarin a fost proiectat după acest mecanism, cu ajutorul căruia animalul care trăieşte în interior poate să îşi regleze flotabilitatea, reţinând sau expulzând o cantitate de apă şi, în funcţie de asta pluteşte la suprafaţă, sau coboară în adâncime”, ne explică inginerul geolog Csaba Lorinţ.

Cuib de 65 de milioane de ani

Dar poate că piesa de rezistenţă, care atrage toate privirile, sunt ouăle de dinozaur descoperite în bazinul Haţeg. „Colecţia nostră e o excelentă călătorie în timp, în trecutul geologic al Pământului, de peste 4 miliarde de ani. Avem un cuib cu ouă de dinozaur, o vedetă a expoziţiei noastre, un cuib recoltat din proximitatea spaţiului geografic în care noi ne aflăm acum. O zonă care, în trecutul geologic de peste 65 de milioane de ani, funcţiona ca o insulă, înconjurată de Marea Tetys. Insulă a fost botezată de specialişti Insula Haţeg, dar pe care trebuie să ne-o imaginăm ca fiind ca suprafaţă cât o treime din teritoriul actual al României. Aici trăiau dinozauri pitici (aşa cum au fost numiţi dinozaurii din această regiune a globului pentru faptul că aveau o talie micşorată faţă de rudele lor directe de pe alte continente), multituberculate (strămoşii mamiferelor), moluşte terestre şi marine, crocodili, broaşte ţestoase şi urşi. Toate aceste episoade sunt surpinse în rocile expuse aici”, a mai adăugat geologul.

Adunate cu pasiune sau donate

Cochilia unor animale maritime, denumite Nautilus, a fost sursă de inspiraţie pentru un submarin

Pietrele de aici spun poveşti şi vin să aducă dovezi ale realităţii ştiinţifice, iar meritul celor de la Petroşani este că le ţin într-o colecţie accesibilă oricui în mod gratuit. Geologii de aici au făcut pietrele să spună poveşti şi asta pentru că au îndrăgit meseria, chiar dacă asta a însemnat munca de teren cu ciocănel şi măturică, pe soare sau în ploaie. „Din punctul meu de vedere e fascinat. E mai greu să practici această meserie. Pentru că geologia nu se face de la birou, ci cu rucsacul în spate, cu busola în creierii munţilor şi în condiţii nu tocmai favorabile”, a menţionat Csaba.

Colecţia de roci nu are un element mai special ca altul, dar aici poţi regăsi de la mineralele utile la roci spectaculoase create de puterea unui fulger, a apei sau a pământului care a înghiţit în timp civilizaţii apuse. Fiecare profesor a donat câte ceva, dar au fost şi oameni simpli care au înţeles că locul unei roci este într-o colecţie şi aşa s-a ajuns la un adevărat muzeu expus în sălile universităţii, gratuit pentru toţi care vor să îl vadă. Şi nu sunt puţini cei care, la plecare, chiar au afirmat că ar plăti bilet pentru a admira aşa ceva

Călătorie printre roci şi fosile

Laboratorul de paleontologie şi stratificare cuprinde peste 700 de eşantioane expuse în 17 vitrine. Alte 100 de eşantioane sunt destinate exclusiv studiului, constituind un bogat material didactic, alături de numeroasele secţiuni şi preparate micropaleontologice. Toate surprind diferite stadii evolutive ale vieţii pe Pământ, sugerând totodată şi modificările paleoclimatice suferite de-a lungul timpului de Terra, publicul larg regăsind şi în acest loc bucuria întâlnirii cu natura în toată splendoarea ei. Exponatele cuprind faună şi floră fosilă-marină şi continentală, dar şi eşantioane de rocă în care au rămas întipărite mărturii ale transformărilor diverse suferite de scoarţa terestră, precum cutări, falieri, urme de valuri etc. Mai pot fi admirate în această colecţie resturi fosile (impresiuni de frunze, rădăcini, trunchiuri, care au stat la baza formării zăcămintelor de cărbuni din Bazinul Minier Petroşani) ale unor plante ce compuneau în trecutul geologic flora unui spaţiu ce, din punct de vedere geografic, corespundea Văii Jiului de astăzi. Din acelaşi spaţiu şi timp provin şi fosile ale unor specii precum Antracotherium (un strămoş al porcului) şi Trionix (broască ţestoasă).