Connect with us
Data: 14/07/2024
.

Actualitate

Monumentele celebre ale județului Hunedoara (7) – Biserica de piatră de la Densuș

Publicat

pe

Descrierea conform Listei Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, poziția 254: „cod HD-II-m-A-03307, Biserica Sf. Nicolae, sat DENSUȘ; comuna DENSUȘ; 23; sec. XIII; adăugiri sec. XV – XVII”. În localitate mai există un obiectiv inclus în LMI (poziția 499), mai precis Bustul lui Ovid Densușianu (el personal prefera să semneze Densusianu), bust care este situat în centrul comunei, a fost dezvelit în secolul XX și are codul HD-III-m-B-03483.

…„unul dintre cele mai interesante monumente de artă veche românească în piatră”…

De obicei, când vizitează localitatea Densuș, lumea trece grăbită și indiferentă pe lângă bustul anterior menționat, pe lângă conacul Nopcea aflat într-o stare gravă de degradare sau pe lângă bustul lui Nicolae Densușianu, situat chiar la intrarea în cimitirul din jurul celebrei biserici de piatră care poartă astăzi hramul Sfântul Nicolae.

Virgil Vătășianu, în lucrarea Vechile biserici de piatră românești din județul Hunedoara, apărută la Cluj în 1930, scria că, „desigur, una dintre cele mai remarcabile clădiri e biserica din Densuș. Nu doar că ar fi un edificiu mai monumental decât celelalte, dar pentru că anumite particularități care, pare-se, au fost întâlnite numai aici, fără a putea fi înlănțuite într-un grup cu alte analogii, au stârnit curiozitatea cercetătorilor și au dat ocazie la nesfârșite interpretări, care de care mai extravagante… Înfățișarea însăși a bisericii seamănă mai mult cu a unei ruine de vreme ce părți întregi sunt dărâmate sau pe cale de a se dărâma” (p. 33). Mai mult, impresiile de la acea vreme, atestau faptul că „starea bisericii mărturisește fără înconjur că a suferit multe adăugiri și reparaturi, dar documentele nu relatează decât despre ultima restaurare, executată sub conducerea lui Stefan Möller, între anii 1889-1890, care s-a mulțumit însă să salveze biserica de prăbușire, fără a altera ceva din planul sau construcția ei” (p. 41).

Câțiva ani mai târziu apărea, în 1936, Ghidul județului Hunedoara, avându-i ca autori pe Octavian Floca și Victor Șuiaga. În respectivul volum se preciza că, la Densuș, „deasupra satului, pe un mic platou, se ridică o biserică, care cu toate că nu are proporții prea mari este totuși, prin particularitățile ei, unul dintre cele mai caracteristice monumente ale țării. Satul, care este locul de origine al familiei preoțești Densușeanu, a devenit cunoscut mai ales datorită bisericii care a fost obiectul de studii și discuții al mai multor istorici de artă. Data ridicării monumentului nu o cunoaștem. Cei care s-au ocupat de ea au în privința datării păreri foarte variate” (p. 314).

Advertisement

O altă descriere menționează faptul că „biserica situată în centrul comunei este unul dintre cele mai interesante monumente de artă veche românească în piatră. Discuțiile ce s-au purtat de către specialiști în jurul acestui monument deosebit de valoros sînt numeroase. Se presupune că biserica actuală s-a înălțat pe ruinele unui monument roman. Sigur este că biserica a fost construită din piatră adusă din ruinele Ulpiei Traiana ce se găsește la mică distanță” (Ion Horațiu Crișan, Itinerare arheologice transilvănene, București, 1982, p. 109).

Printre ultimele descrieri se numără și cea apărută în impresionantele volume intitulate Arta din România. Din preistorie în contemporaneitate (coordonatori Răzvan Theodorescu, Marius Porumb, București – Cluj-Napoca, 2018). „Deși prezintă o soluție constructivă diferită, care în esență nu se conformează nici unui stil arhitectonic, trebuie amintită în același grup de monumente ecleziastice din Țara Hațegului și Biserica Sf. Nicolae din comuna Densuș. Este un edificiu pe plan central, care, prin evoluția arhitecturală și prin conglomeratul de componente constructive din diverse epoci, reprezintă cea mai interesantă construcție medievală din zonă. La construcția bisericii s-au folosit multe spolii provenite de la monumentele și construcțiile antice romane din apropiere” (vol. I, p. 113).

„Ineditul constă în faptul că piesele romane au fost integrate în construcția medievală în așa fel încât să răspundă și unor cerințe de ordin estetic, cum sunt de pildă altarele votive care alcătuiesc stâlpii careului la interior sau coloanele adosate câte trei fațadelor de sud și de nord ale navei. Interiorul este dezvoltat pe verticală, cu spații înguste în jurul stâlpilor centrali, boltite în leagăn și luminate la nord prin trei ferestre strâmte, iar la sud și vest prin ochiuri rotunde de piatră, aparent provenite de la un canal roman… Deasupra volumului compact al navei se înalță turnul prismatic cu cele două etaje dispuse în trepte și luminate prin deschideri rectangulare bipartite la primul și prin ferestre mai înalte, arcuite semicircular, la ultimul nivel. Turnul este acoperit cu un coif de piatră mărginit de pinioane triunghiulare care încununează fațadele turnului pe toate cele patru laturi, ca la Sântămărie-Orlea și Strei. Biserica a fost mai târziu extinsă cu un pronaos spre vest, iar spre sud au fost adăugate un diaconicon și o capelă, toate aflate azi în stare de ruină” (p. 114).

Nu mai pomenim de picturi, că deja exagerăm cu știința…

Daniel I. Iancu

Advertisement

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Advertisement

Actualitate

Întreruperi de energie electrică în județul Hunedoara, în perioada 15 -19 iulie

Publicat

pe

Redactat de

Rețele Electrice Banat anunță întreruperi de energie electrică, planificate pentru revizii și reparații, în câteva localități din județul Hunedoara, în perioada 15 -19  iulie 2024.

Următoarele întreruperi se vor realiza pentru a asigura capacitatea rețelei de a funcționa și alimenta clienții în bune condiții:

judetul Hunedoara

Ziua / Data

Localitatea, strada afectata

Orar

Advertisement
Luni , 15 Iulie 2024
Petrosani, strazile: Lunca (partial), Primaverii, Vlad Tepes, T. Vladimirescu (partial), Aradului (partial), Anton Pann (partial), Sureanu, Timisoarei (partial)

09:00 – 17:00

Teiu; Lapugiu de Jos; Ohaba; Fintoag; Cosesti; Holdea; Cosevita; Parcare Nord Autostrada; Nod Rutier Holdea

09:00 – 17:00

Poienita Voinii

09:00 – 17:00

Rusor

09:00 – 17:00

Grohotele; Tarnita; Dupapiatra

09:00 – 17:00

Advertisement
Petrila, strada Traian Vuia

09:00 – 17:00

Brad, strada Dealul Taului

10:00 – 15:00

Marţi , 16 Iulie 2024
Petrosani, strazile: Lunca (partial), Primaverii, Vlad Tepes, T. Vladimirescu (partial), Aradului (partial), Anton Pann (partial), Sureanu, Timisoarei (partial)

09:00 – 17:00

Poienita Voinii

09:00 – 17:00

Grohotele; Tarnita; Dupapiatra

09:00 – 17:00

Advertisement
Paulis; Bejan; Fornadia; Cainelu de Jos; Suligete; Chiscadaga; Lunca; Stoieneasa; Salistioara

09:00 – 17:00

Petrila, strada Traian Vuia

09:00 – 17:00

Nalati

09:00 – 17:00

Blajeni (partial: zona Consiliu)

10:00 – 15:00

Miercuri, 17 Iulie 2024
Petrosani, strazile: Lunca (partial), Primaverii, Vlad Tepes, T. Vladimirescu (partial), Aradului (partial), Anton Pann (partial), Sureanu, Timisoarei (partial)

09:00 – 17:00

Advertisement
Ocolisu Mare

09:00 – 17:00

Grohotele; Tarnita; Dupapiatra

09:00 – 17:00

Paulis; Bejan; Fornadia; Cainelu de Jos; Suligete; Chiscadaga; Lunca; Stoieneasa; Salistioara

09:00 – 17:00

Vadu Dobrii (inclusiv UM Vadu Dobrii); Meria; Poienita Meria; Lunca Cernii de Jos; Lunca Cernii de Sus; Releu TV Lunca Cernii; Negoiu; Gura Bordului; Valea Babii

09:00 – 17:00

Poienita (partial)

09:00 – 17:00

Advertisement
Petrila, strada Traian Vuia

09:00 – 17:00

Valisoara (zona Consiliu)

10:00 – 15:00

Joi , 18 Iulie 2024
Petrosani, strazile: Lunca (partial), Primaverii, Vlad Tepes, T. Vladimirescu (partial), Aradului (partial), Anton Pann (partial), Sureanu, Timisoarei (partial)

09:00 – 17:00

Teiu; Lapugiu de Jos; Ohaba; Fintoag; Cosesti; Holdea; Cosevita; Parcare Nord Autostrada; Nod Rutier Holdea

09:00 – 17:00

Geoagiu Bai (partial: zona NATAU – Cariera)

09:00 – 17:00

Advertisement
Petrila, strazile: Traian Vuia, T. Vladimirescu (partial: bl. 36B, sc. 3)

09:00 – 17:00

Meria; Poienita Meria; Lunca Cernii de Jos; Lunca Cernii de Sus; Releu TV Lunca Cernii; Negoiu; Gura Bordului; Valea Babii; UM Vadu Dobrii

09:00 – 17:00

Geoagiu, strada Calea Romanilor (nr. case 193 – 294)

09:00 – 17:00

Cainelu de Sus

10:00 – 15:00

Vineri , 19 Iulie 2024
Petrosani, strazile: Lunca (partial), Primaverii, Vlad Tepes, T. Vladimirescu (partial), Aradului (partial), Anton Pann (partial), Sureanu, Timisoarei (partial)

09:00 – 17:00

Advertisement
Geoagiu Bai (partial: zona NATAU – Cariera)

09:00 – 17:00

Geoagiu, strada Calea Romanilor (nr. case 193 – 294)

09:00 – 17:00

Meria; Poienita Meria; Lunca Cernii de Jos; Lunca Cernii de Sus; Releu TV Lunca Cernii; Negoiu; Gura Bordului; Valea Babii; UM Vadu Dobrii

09:00 – 17:00

Petrila, strazile: Traian Vuia, T. Vladimirescu (partial: bl. 36B, sc. 3)

09:00 – 17:00

Brad, strada Calamaresti

10:00 – 17:00

Advertisement
Citeste mai mult ...

Actualitate

Muzeul Satului: Apel către comunitatea momârlănească pentru colectarea de artefacte și documente istorice

Publicat

pe

Redactat de

Primăria și Consiliul Local al orașului Petrila lansează un apel emoționant către comunitatea locală pentru colectarea de artefacte și documente istorice, destinate viitorului Muzeu al Satului Momârlănesc.

Această inițiativă își propune să valorifice patrimoniul cultural local prin expunerea unor obiecte reprezentative pentru ocupațiile tradiționale, obiceiurile și viața spirituală a momârlanilor.

„Apelăm la sensibilitatea tuturor localnicilor din vatra satului nostru momârlănesc să doneze obiecte care nu le mai sunt de trebuință, dar care pot fi expuse la viitorul Muzeu al Satului Momârlănesc. Dorim să punem în valoare vatra satului momârlănesc, aducând în atenția vizitatorilor ocupațiile și obiceiurile bunicilor și străbunicilor noștri, ca parte din moștenirea lăsată nouă de-a lungul veacurilor”, a declarat Vasile Jurca, primarul orașului Petrila.

Locuitorii sunt invitați să contribuie cu o gamă variată de obiecte, inclusiv:

  1. Documente istorice locale: Hrisoave, zapise, scrisori și alte documente personale vechi, jurnale de front și de război, memorii, amintiri, fotografii vechi de familie, portul vechi momârlănesc, imagini de la adunări publice (nedei, hramuri, târguri, bâlciuri) și fotografii ale unor personalități originare din localitate.
  2. Artefacte: Obiecte ce reflectă ocupații și meșteșuguri tradiționale, unelte agricole vechi, unelte și obiecte legate de păstorit, agricultură, cules din natură, vânătoare, piese ale costumului popular tradițional, obiecte pentru obiceiuri tradiționale momârlănești, obiecte casnice, de podoabă, legate de rituri de trecere (naștere, botez, nuntă, înmormântare), mobilier și textile de interior tradiționale, obiecte de ceramică tradițională și vase pentru prepararea mâncării, și obiecte de uz casnic tradițional.

Apel către memorie și moștenire

Acest muzeu va oferi vizitatorilor o incursiune autentică în istoria și cultura momârlanilor, contribuind astfel la păstrarea și promovarea identității locale.

„Prin aceste donații, vom reuși să păstrăm vie memoria și tradițiile înaintașilor noștri, oferind generațiilor viitoare o privire autentică asupra modului de viață al momârlanilor”, a adăugat primarul Jurca.

Locuitorii interesați să contribuie la această inițiativă sunt rugați să contacteze Primăria Petrila pentru detalii suplimentare privind procedura de donație. Fiecare obiect donat va purta cu sine o parte din istoria și spiritul comunității momârlănești, oferind vizitatorilor muzeului o experiență unică și profundă.

Advertisement

Prin colaborarea și implicarea comunității, Muzeul Satului Momârlănesc va deveni un adevărat tezaur al patrimoniului cultural local, păstrând vii tradițiile și obiceiurile care definesc identitatea momârlanilor.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Reînvierea Termocentralei Paroșeni: O soluție vitală în fața caniculei

Publicat

pe

Redactat de

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că în contextul avertismentelor de cod roșu pentru caniculă în aproape toată țara, unele centrale pe cărbune vor fi readuse în funcțiune pentru a face față cererii crescute de energie electrică.

El a subliniat că există posibilitatea unor avarii locale, în principal din cauza consumului sporit de electricitate pe fondul utilizării extinse a aparatelor de aer condiționat în locuințe.

Burduja a asigurat că ministerul colaborează strâns cu operatorii de distribuție pentru a minimiza durata acestor avarii și pentru a asigura condiții de confort în casele românilor. În ciuda acestor provocări, ministrul a subliniat că sistemul energetic al țării este gestionat eficient și nu există motive de îngrijorare majoră în acest moment.

În plus, el a evidențiat discrepanțele în producția de energie eoliană și hidroelectrică față de anul trecut, explicând că seceta afectează debitul hidrologic și capacitatea de producție a acestor surse regenerabile. Burduja a menționat inițiativele ministerului de a stimula producția din lacurile de acumulare și a detaliat planurile de a activa capacitățile de producție la diverse centrale, inclusiv la Paroșeni și Complexul Energetic Oltenia, pentru a face față cererii crescute de electricitate în perioada caniculei.

FOTO: FACEBOOK SEBASTIAN BURDUJA

Citeste mai mult ...

URMARESTE Servus HD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate