Connect with us
Data: 29/03/2024
.

Actualitate

Ovidiu Moș, viceprimar Deva: Alegerile locale sunt despre cetățeni și comunități nu despre politicieni și jocuri electorale

Publicat

pe

Domnule viceprimar, suntem foarte aproape de începerea campaniei electorale, sunteți candidatul PSD pentru funcția de edil, cum arată în acest moment contextul politic din punctul dumneavoastră de vedere?

Contextul politic e așa cum a fost mereu după 1989, complicat. Sigur că, matematica electorală arată în acest moment că absolut totul e posibil. Eu însă, de la nivelul omului care face administrație, care se întâlnește zilnic cu zeci de oameni, știu că alegerile sunt despre comunități și oameni care își doresc ca viața lor să se dezvolte din punct de vedere calitativ. Dezvoltarea locală depinde în mod cert de viziunea administrației, de curajul de a accesa cu profesionalism fondurile europene, de o anumită capacitate de a strânge comunitatea în jurul unui proiect care să reprezinte un exemplu zonal de reușită. Contextul politic cu care ne-am obișnuit în acești ultimi ani a presupus că unii sunt împotriva altora, că unii sunt mai îndreptățiți decât ceilalți să ne arate direcția, că jocul politic este unul închis, înțeles doar de către cei inițiați în aceste taine. În realitate însă, comunitățile sunt puternice doar în momentul în care au cetățeni implicați în actul decizional. Participarea politică a cetățenilor este una dintre preocupările democrațiilor consolidate și trebuie să devină o preocupare mult mai vizibilă a politicienilor noștri indiferent de ce parte a eșicherului politic ne-am afla. Pentru mine este evident acum că oamenii vor să știe ce anume faci sau vei face tu cu voturile lor fără a fi dispuși să asculte prea multe discursuri despre cât de răi sunt adversarii tăi politici. Paradigma aceasta a campaniei pozitive pare să surprindă pe foarte multă lume dar este în opinia mea singura opțiune constructivă pe care o avem.

Din punctul meu de vedere o administrație modernă este posibilă doar printr-un dialog deschis cu cetățenii Devei și aici nu vorbesc despre doctrine politice sau despre cum privesc eu poziționarea social-democrată față de problematica pensiilor ci despre capacitatea noastră de a conjuga eforturile tuturor cu scopul construirii unei comunități în care educația, infrastructura, sănătatea nu au culoare politică dar care sunt declarația noastră de competență. Vă rog să mă credeți că atunci când îți rupi mașina pe străzile municipiului, când nu ai unde parca, când nu ai o creșă modernă unde să îți lași copilul, când îți vezi copii plecând în alt oraș pentru că nu am reușit în ultimii mulți ani să generăm alternativa rămânerii în zonă, nu ești interesat de dihonia politică ci de soluții concrete la probleme stringente. Eu refuz să văd problemele municipiului în galben sau roșu. Eu mă uit la oamenii Devei și la așteptările lor. Acest aspect este mai important decât orice dezbatere politică în contradictoriu cu adversarii politici. Repet, alegerile locale sunt despre oameni și comunități nu despre jocuri politice.

Advertisement

Domnule Ovidiu Moș, cum va arăta Deva în 2024, după mandatul dumneavoastră de primar?

Mai întâi de toate vă mulțumesc pentru încrederea pe care o aveți în mine în acest moment. Din punctul meu de vedere, din punctul de vedere al celor care vin alături de mine în Consiliul Local Deva, municipiul Deva are nevoie de o abordare integrată cu privire la dimensiuni ale dezvoltării precum infrastructura sub toate aspectele ei, de la cea rutieră până la cea școlară, economia locală, digitalizarea administrației, atragerea de fonduri europene, turism, cultură, salubritate și lista ar putea continua dar mă opresc aici pentru a evita pe cât posibil ideea că nu ne referim decât la elemente cu caracter general. O să încerc să sistematizez un pic răspunsul la această întrebare. Mai întâi de toate, Deva va fi un oraș care a știut să beneficieze de poziția sa strategică și de deschiderea de care beneficiază în raport cu rețeaua de autostrăzi dar și cu culoarul IV Paneuropean, un municipiu cu un bazin modern, cu creșe moderne, cu un centru de zi pentru vârstnici, cu un centru istoric renovat pe bani europeni, cu o cetate vie și gândită ca spațiu de recreere pentru locuitori, cu facilități fiscale pentru investitori. Apoi, Deva va fi un municipiu cu o infrastructură edilitară la standarde europene, un municipiu în care rețeaua de transport este gândită optim, cu o administrație locală digitalizată astfel încât să nu mai fi nevoit să îți rezolvi toate problemele venind în instituție, cu spații verzi gândite astfel încât să transforme Deva într-un spațiu curat și sănătos pentru locuitorii săi. Pe scurt, Deva ar arată ca un oraș în care calitatea vieții a crescut considerabil, Deva ar arăta așa cum fiecare dintre dumneavoastră vreți. De principiu Deva va arăta a acasă, înainte de toate. Acesta este un gând care mă bucură și față de care mă simt responsabil. Este fără îndoială un gând realizabil.

Domnule viceprimar, ați vorbit foarte des despre digitalizarea administrației locale și despre deschiderea către cetățeni. Cum vedeți concret această chestiune?

Advertisement

Problema digitalizării este una despre care am mai vorbit de-a lungul anilor doar că acum este ceva mai pregnantă în opinia publică din cauza crizei sanitare prin care România trece. Digitalizarea și aici chiar dacă nu sunt în asentimentul multora dintre analiștii politici ai momentului, este cheia de care depinde viitorul multor comunități din România. Dacă noi vom pierde acest tren, oportunitățile și banii evident pe care Uniunea Europeană le deschid în acest moment, vom rămâne în urma Europei mai mult decât am rămas din cauza lipsei infrastructurii sau din cauza problemelor structurale ale economiei naționale. Decalajele care vor fi înregistrate prin încăpățânarea de a rămâne la hârtie și pix ne vor costa foarte scump. Știu că există temerea aceasta că digitalizarea înseamnă pe fond pierderea unor locuri de muncă dar este doar o temere. Eficientizarea unor activități va crea oportunități în economia reală la care nu ne gândim acum. Digitalizarea nu înseamnă doar o conexiune bună la internet sau obținerea unor certificate din fotoliul de acasă ci un salt calitativ prin dezvoltarea abilităților digitale ale unui număr mare de persoane. Viitorul vine peste noi cu o viteză formidabilă și nu putem să ne facem că nu vedem asta. Repet, fără digitalizare, România va rămâne în urma Europei înregistrând decalaje pe care mi-e teamă că nu le vom putea recupera vreodată.

Deschiderea către cetățeni nu înseamnă o ușă deschisă într-o instituție publică sau dispoziția de a organiza sute de audiențe de-a lungul unui mandat. Deschiderea despre care vorbesc se referă la a lua comunitatea drept un partener valid pentru dezvoltarea pe care o preconizezi. Noi nu avem până la această oră un barometru al opiniei publice fundamentat riguros, nu avem un manual de branding al municipiului, nu avem consultări publice consistente pe marile teme de dezvoltare. Deschiderea despre care vorbesc este legată de o viziune nouă de dezvoltare, de un spațiu comunitar dinamic și conștient de potențialul lui, de o viziune care să depășească ideea că se poate și mai rău. Eu cred că se poate mai bine. Altfel nu aș fi candidat.

Care sunt principalele lucruri pe care doriți să le faceți imediat după câștigarea Primăriei Deva?

Advertisement

Viziunea mea privește dezvoltarea pe termen mediu și lung a municipiului Deva, creșterea calității vieții fiind un obiectiv clar pentru următorii patru ani. Dacă ar fi să rezum, mă voi axa pe opt domenii importante, infrastructură, mediu, turism, asistența persoanelor aflate în dificultate, sănătatea, educația, gestionarea eficientă a resurselor materiale ale administrației. Este important în viziunea mea să generăm mecanisme administrative transparente care să ofere facilități pentru mediul de afaceri, care să permită conservarea patrimoniului cultural, care să sprijine reabilitarea zonelor verzi, care să asigure restaurarea și reabilitarea clădirilor cu importanță istorică deosebită.

Un alt punct important al programului meu constă în atenția deosebită pe care o vom acorda tinerilor și nevoii acestora de a obține de la administrația locală a unui teren pentru a-și construi o locuință. Ideea unui oraș tânăr trebuie să înceapă prin promovarea a două dimensiuni esențiale, acordarea de facilități investitorilor pentru a putea crea noi locuri de muncă și acordarea de facilități pentru impulsionarea construcției de locuințe pentru tineri.

Apoi, vom continua alături de Consiliul Județean investițiile făcute în Spitalul Județean de Urgență Deva.

Advertisement

Vă mulțumesc și vă doresc succes în tot ceea ce faceți!

Și eu vă mulțumesc pentru interesul manifestat față de activitatea mea. Mult succes!

Advertisement
Advertisement

Actualitate

Explozie într-un apartament din Hunedoara. O femeie de 86 de ani a suferit arsuri pe mâini

Publicat

pe

Redactat de

O femeie, în vârstă de 86 de ani, a fost transportată la spital cu arsuri de gradul I pe mâini, în urma unei explozii ce s-a produs, azi noapte, în locuința sa. Pompierii au intervenit de urgență.

“Pompierii Detașamentului Hunedoara au intervenit în această noapte, în jurul orei 24:00, pe strada Ștrandului din municipiu, unde a fost semnalată o explozie, într-un apartament situat la etajul 1 al unui bloc. Pentru misiune au fost mobilizate de urgență două autospeciale de stingere cu apă și spumă, autoscara mecanică și un echipaj SMURD. La fața locului, pompierii au găsit o femeie în vârstă de 86 de ani, care a suferit arsuri de gradul I la nivelul mâinilor. Aceasta a fost asistată medical de către paramedicii SMURD și ulterior a fost transportată la UPU Hunedoara pentru tratament de specialitate. Explozia s-a datorat acumularii de gaze provenite de la aparatul de gătit lăsat nesupravegheat și nu a fost urmată de incendiu, în urma evenimentului fiind afectată doar ușa de acces în locuință”, au informat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Hunedoara.

Pentru a preîntâmpina producerea unor astfel de evenimente nedorite, pompierii reamintesc principalele măsuri de siguranță:

Advertisement

– Asiguraţi-vă că instalaţiile interioare sunt verificate, la termen, numai de către firme autorizate;

– Montați detectoare pentru semnalarea unor posibile scurgeri de gaz şi a prezenţei monoxidului de carbon în interiorul locuinței.

– Nu folosiți aparate de gătit / aragazuri pentru încălzirea locuinţei;

Advertisement

– Nu lăsați aragazul în funcţiune fără supraveghere;

– Nu lăsați arzătorul aprins la sobele cu gaze naturale pe perioada de noapte, nesupravegheate;

SE INTERZICE:

Advertisement

– Folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori de presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete;

– Folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei, garniturilor, regulatorilor de presiune sau a furtunului/conductei de gaz. Verificarea se face numai cu emulsie de apă cu săpun;

– Transvazarea gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate.

Advertisement
Citeste mai mult ...

Actualitate

Finanțările dezvoltă Petrila

Publicat

pe

Redactat de

Finanțarea prin Axa 13 a implicat, la Petrila, investiții în infrastructură cu cerința ca aceeași sumă să fie alocată și pentru dezvoltarea socială. Această dezvoltare socială a inclus construcția de noi blocuri sociale și finanțarea Muzeului Momârlanului. Pe partea de infrastructură, s-au efectuat lucrări de asfaltare în mai multe zone din localitate.

”Pentru construcția noilor blocuri sociale am obținut o finanțare prin Axa 13. Pe acea axă se puteau face investiții în infrastructură în valoare de 5 milioane de euro dar era obligatoriu să avem aceeași sumă și pentru partea de social.  Noi pe acea componentă socială am propus realizarea acestor blocuri. Pe cealaltă componentă am efectuat lucrări de asfaltare în localitate. Mai mult decât atât și Muzeul Momârlanului este tot pe componenta socială iar în contrapartidă am asfaltat mai multe străzi din oraș”, a declarat Vasile Jurca primarul orașului Petrila.

Administrația locală de la Petrila continuă și în acest an seria investițiilor pentru ca cetățenii să beneficieze de un confort sporit.

FOTO: ARHIVĂ

Advertisement
Citeste mai mult ...

Actualitate

INTERVIU – Silviu Bruzan, omul care nu a uitat niciodată locul de unde a plecat – comuna Boșorod

Publicat

pe

Redactat de

Face parte din conducerea unei instituții publice cu greutate din județul Hunedoara. Coordonează, de mai mulți ani, o activitate în care este vorba despre bani și oameni. Însă, dincolo de toate, Silviu Bruzan (foto) este un om de-al locului, îndrăgostit de plaiurile natale. Povestește cu drag despre comuna în care s-a născut, la poalele Munților Șureanu – comuna Boșorod, despre oamenii săi frumoși și gospodari și toate celelalte bogății ale locului. Are convingerea că fiecare poate contribui la schimbarea în bine a calității vieții comunității, cu bun simț, decență și foarte multă implicare.

Redactor.: Povestiți-ne puțin despre dumneavoastră și locurile în care v-ați născut.

Silviu Bruzan: Sunt mândru că m-am născut și am crescut în comuna Boșorod. Le spun tuturor, români și străini, cât de minunate sunt aceste locuri cu oamenii gospodari și muncitori, cu fete și băieți frumoși ca satul lor, cu obiceiuri și tradiții primite parcă în dar la facerea lumii. Aici sunt acasă, mă bucur pentru orice lucru bun care se întâmplă. Suntem mulți cei care iubim aceste locuri.

Comuna Boșorod are în componență nouă sate, conform împărțirii administrative din anul 1956: Boșorod, Chitid, Bobaia, Alunu, Cioclovina, Luncani, Prihodiște, Târsa și Ursici, și care, potrivit Recensământului din 2021, are 1.781 de locuitori, cu 281 mai puțini decât în 2011, când avea 2.062 de locuitori. Ca și confesiuni religioase majoritatea populației este ortodoxă, dar este o comunitate importantă din care fac parte cultele Penticostal, Adventist de Ziua a Șaptea, Martorii lui Iehova, conviețuirea acestora fiind una pașnică, bazată pe respect reciproc.

Advertisement

Lucia Apolzan, în cartea “Platforma Luncanilor. Aspecte ale vechimii și continuității așezărilor”, menționează că cea mai veche atestare documentară este cea a satului Chitid, la 1377, despre care spune că îngloba administrativ Boşorodul şi Luncanii, fiind un important cnezat. Boşorodul este consemnat la 1733 „Basarod”, după ce satul se concentrase în vatra actuală, închegată. Iniţial, satul era format din trei cătune: Săliştea Haţegului, ln Trestie (Lacul Moşului) şi Ograda Grueştilor; cele trei cătune au format satul de azi acum circa 200 de ani, sub noul nume Boşorod. Până în 1932, aşezarea Luncani forma un cătun al satului Boşorod, în comuna Chitid. În perioada 1932-1946, Luncanii constituie o comună independentă. Din 1946 trece ca sat în comuna Boşorod, situaţie care se menţine până în 1956 când sunt declarate sate şi subunităţile Luncanilor: Alunu, Cioclovina, Prihodişte, Târsa şi Ursici.”

Foto: Silviu Bruzan – arhiva personală

„Cred cu tărie că se poate face școală de calitate și la țară”

Redactor: Ce vă amintiți din perioada copilăriei petrecută în comuna Boșorod și despre oamenii care v-au marcat existența?

Silviu Bruzan: „Întotdeauna, prin tot ce am făcut, mi-am dorit să-i fac mândri pe părinți, pe bunici, pe oamenii din comuna unde m-am născut și am crescut. Îmi amintesc cu drag de învățătorii și profesorii care ne-au îndrumat pașii în clasele primare și mai apoi în gimnaziu, la Școala Generală din Boșorod. Nu am cum să uit colegii mai mari sau mai mici cu care împărțeam curtea școlii în pauze și cu care, de cele mai multe ori, apucam să tragem o miuță, improvizând două porți cu ajutorul unor pietre. Cred cu tărie că se poate face școală de calitate și la țară. De asemenea, nu pot uita obiceiurile de iarnă, când mergeam cu colinda sau cu plugușorul prin sat, tradițiile sărbătorilor pascale, vacanțele de vară când făceam dorne pe râul Luncanilor și ne scăldam, uitând să mai plecăm acasă. Despre locurile dragi și despre oamenii din sat am scris o carte de poezii „Ce duci omule-n desagă”, care va vedea lumina tiparului spre sfârșitul acestui an.”

.Redactor: De cât timp sunteți în sistemul Finanțelor Publice?

Advertisement

Silviu Bruzan:Sunt economist licențiat al Academiei de Studii Economice București, cu un master în Administrație Publică obținut în cadrul Facultății de Ştiinţe Juridice din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiş” Arad, absolvent al Facultății de Management în Economia Turismului şi Comerţului Internaţional din cadrul Universității Ecologice, formator în cadrul Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu o activitate în administrația centrală de 27 de ani.

Sunt căsătorit din anul 1996 și sunt tatăl a două fete. Cea mare și soțul ei sunt medici rezidenți în cadrul Spitalului Clinic “Dr. Victor Babeș” Timișoara, iar mezina familiei este studentă în anul 2 la specialitatea Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Timișoara.

Redactor: Ce puteți să ne spuneți despre activitatea culturală a comunei Boșorod?

Advertisement

Silviu Bruzan: „În ceea ce privește activitatea culturală, ne mândrim cu formațiile de călușari de la cele mai fragede vârste până la veterani, care au adus Boșorodul și satele aparținătoare pe primele locuri la concursurile naționale sau internaționale la care au participat. Aici nu putem sa uităm contribuția deosebită a celui care a fost supranumit ,,Zburătorul din Carpați” – Nicolae Malina, unul dintre cei mai apreciați vătafi al formațiilor de călușari din Transilvania. Consider că, ar trebui promovată o Hotărâre în cadrul Consiliului Local prin care Căminul Cultural din Boșorod să poarte numele ,,Nicolae Malina”, în semn de respect față de cel care ne-a reprezentat cu cinste în țară și străinătate. De asemenea, Grupul ,,Sânzienelor” din cadrul comunei, condus de către Roxana Larisa Balogh, desfășoară o activitate prin care nu lasă sa cadă pradă uitării tradițiile și obiceiurile strămoșești.”

Redactor: Pe teritoriul comunei Boșorod se află numeroase atracții turistice, incluzând siturile arheologice, printre care cetatea ascunsă a dacilor – Piatra Roșie, ce se mai poate vizita în această frumoasă zonă?

Silviu Bruzan:Obiectivele turistice care pot fi vizitate în zona noastră sunt multe și diverse. Aș dori să încep cu Biserica Ortodoxă din Chitid, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, care a fost construită în anul 1470, și aș continua cu celelalte biserici care, chiar dacă nu sunt atât de vechi, sunt deosebite, atât prin stilul arhitectural, cât și prin pictură și iconografia existente în interior. De asemenea, de un interes deosebit se bucură siturile arheologice aparținând civilizației dacice, Cetatea Piatra Roșie, Drumul Roman, Castrul din Platforma Luncani, Valul de apărare de la Cioclovina, Vârful Tafla, unde au fost descoperite fragmente de ceramică de Coțofeni, Fântâna cu leacuri de la Bobaia unde, de Sânziene, zânele joacă în jurul izvorului, sistemul carstic de la Cioclovina, cu peștera de apă și cea de uscat, Poiana Omului, unde, se spune că, și-ar fi pus capăt zilelor Regele Decebal, înainte de a fi capturat de trupele romane, și care se întinde pe câteva zeci de hectare, ocupate de turmele de oi, și care era locul de întâlnire al ciobanilor care coborau şi urcau de la munte. Putem să ne considerăm norocoși că Via Transilvanica, „drumul care unește”, un traseu turistic de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin, trece și printr-o parte din comuna noastră.”

Advertisement

 „Trebuie să (…) reaprindem speranța că poate fi mai bine, să privim spre viitor și să nu rămânem agățați în trecut”

Redactor: Ca om de administrație, ce credeți că ar trebui făcut pentru dezvoltarea localității?

 

Silviu Bruzan: “Economia este fundamentul dezvoltării unei comunități. La capitolul acesta este mai mult de lucru, pentru că potențialul zonei este uriaș. S-au făcut pași mici în ceea ce privește dezvoltarea unor spații de cazare pentru turiștii care ne vizitează și s-au deschis câteva puncte gastronomice locale. Sunt multe lucruri de făcut, de la infrastructură la elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a zonei, împreună cu toți factorii implicați, fie că sunt reprezentanții Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, investitorii în turism, autorități locale și județene. Orientarea spre investiții publice care, la rândul lor, să atragă investiții private, generând astfel locuri de muncă și bani mai mulți la bugetul administrației locale.

Advertisement

Redactor: Cu ce se mai mândrește comuna Boroșod? Se mai păstrează tradițiile în zilele noastre?

Silviu Bruzan: „La noi în comună se păstrează cu sfințenie de sute de ani tradiția pizărăilor, colindele, dansul călușerilor și jocul sânzienelor, obiceiurile specifice sărbătorii pascale când oameni dau cioamna în fața bisericii la ieșirea de la slujba de Învierea Domnului. Este necesară o activitate de promovare, pe toate căile de comunicare moderne, din punct de vedere cultural, al tuturor satelor noastre cu obiceiuri, tradiții, meșteșuguri care să conducă la susținerea dezvoltării industriei turistice culturale și creative.”

Redactor: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce trebuie făcut pentru a schimba în bine calitatea vieții comunității?

Advertisement

Silviu Bruzan: “Nu îmi este indiferent ce se întâmplă cu leagănul copilăriei mele, comuna Boșorod. De aceea trebuie să facem, împreună, toți cei care iubim aceste locuri, tot ce putem pentru a ne duce comuna acolo unde îi este locul, redăm încrederea oamenilor, să reaprindem speranța că poate fi mai bine, să privim spre viitor și să nu rămânem agățați în trecut. Nu este ușor, dar la fel de adevărat este că trebuie să ne luptăm pentru binele comunității noastre, să ne bazăm pe profesionalism, pe bunul simț și pe un minimum de decență în toate.

 

Advertisement
Citeste mai mult ...

URMARESTE Servus HD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate