Municipiul Petroșani înregistrează în 2024 o ușoară creștere a numărului de pensionari, pe fondul îmbătrânirii populației și al modificărilor legislative din sistemul public de pensii. Potrivit datelor oficiale, anul acesta sunt înregistrați 11.411 pensionari, cu peste 350 mai mulți decât în 2023, când figurau 11.059 persoane. Cu toate acestea, cifra rămâne sub nivelul din 2022 (11.558), ceea ce evidențiază o evoluție oscilantă în ultimii ani.

O analiză pe ultimul deceniu arată că populația pensionară s-a menținut, în general, între 11.700 și 11.900 de persoane, cu un vârf atins în 2017, când Petroșaniul avea 11.972 de pensionari.

Din totalul pensionarilor din 2024, majoritatea – 8.706 persoane – beneficiază de pensie pentru limită de vârstă. Alte 1.232 de persoane primesc pensii de invaliditate, 1.251 sunt beneficiare ale pensiei de urmaș, iar 222 primesc pensii anticipate.

Pensia medie a crescut, dar discrepanțele rămân

În ceea ce privește veniturile, pensia medie a crescut semnificativ, de la 3.741 lei în 2023 la 4.125 lei în 2024, în urma indexărilor legale și a ajustării punctului de pensie. Pensia minimă garantată a fost, de asemenea, majorată – de la 1.125 lei la 1.281 lei.

Cu toate acestea, aproximativ 1.572 de pensionari din Petroșani trăiesc cu pensia minimă, ceea ce indică faptul că un segment important al populației vârstnice se confruntă în continuare cu dificultăți financiare.

Datele mai arată că 6.664 de pensionari primesc o pensie sub nivelul mediu de 4.125 lei, în timp ce doar 4.747 depășesc acest prag. Această distribuție inegală subliniază discrepanțele existente în sistemul de pensii, între cei cu contribuții mari și constante și cei care, din diverse motive, au acumulat venituri mai mici pe parcursul vieții active.

FOTO: ARHIVĂ

Fotbalul nu intră în vacanță în județul Hunedoara, fiind programate meciuri și în weekend-ul de Paște. Este drept că nu se joacă duminică, dar pentru vineri și sâmbătă există o ofertă atractivă.

Corvinul se vede pe Youtube

Balul este deschis de divizionara secundă Corvinul Hunedoara, care va primi vizita celor de la Metalul Buzău. Partida contează pentru etapa a IV-a a grupei A din play-out, este programată vineri, 18 aprilie, începând cu ora 11:00, și va fi transmisă în direct pe canalul de Youtube al Corvinului. Corvinul conduce în grupă, cu 35 de puncte și nu mai are grijile retrogradării Buzoienii sunt pe trei, cu 29 de puncte, și mai au nevoie de unul singur pentru a evita orice alte calcule în privința retogradării.

Meci tare la Lupeni

Tot vineri, 18 aprilie, dar de la ora 17:00, Minerul Lupeni va primi vizita celor de la Politehnica Timișoara, într-un meci contând pentru etapa a V-a din play-off-ul seriei 9 din Liga 3. Trupa din Vale ocupă poziția secundă, cu 38 de puncte, iar bănățenii sunt primii, cu 44, aceste locuri asigurând, după cele nouă etape din play-off, calificarea în semifinalele barajului de promovare în Liga 2. La ora începerii acestei partide, va fi știut rezultatul meciului Progresul Pecica (34 de puncte) – CSC Ghiroda (35), care se joacă de la ora 14:00. În seria 8, dar în play-out, în etapa a cincea, ultima a turului, Jiul Petroșani, care este pe primul loc, cu 30 de puncte, se deplasează la Viitorul Dăești, locul 3, cu 24 de puncte, meciul fiind programat tot vineri, de la ora 17:00. Se mai joacă, de la ora 15:00, partida Aro Câmpulung (22p) – Vulturii Fărcășești (29), iar Gilortul Cărbunești (18p) stă. De aici retrogradează ultima clasată, dar e posibil ca și penultima să ia drumul eșalonului inferior.

Finală în Liga 4

Sâmbătă, 19 aprilie, de la ora 11:00, sunt programate meciurile din ultima etapă a sezonului regular din Liga 4. Capul de afiș este finala pentru locul 4, care duce în Final Four, de unde câștigătoarea va reprezenta județul în barajul de promovare în Liga 3 cu Mehedințiul, Retezatul Hațeg, cu 38 de puncte, va primi vizita celor de la Dacia Orăștie, care au 37. Liderul Unirea DMO, joacă la Șoimul Băița, iar a doua clasată, Gloria Geoagiu, primește vizita echipei de pe trei, Aurul Brad, formațiile de pe podium fiind, deja, calificate în Final Four. Runda mai programează meciurile CFR Simeria – CSM Vulcan, Inter Petrila – CSM Deva și Minerul Uricani – Victoria Călan.

În cultura populară românească, oul de Paște nu este doar un simbol al Învierii, ci și o adevărată operă de artă. Încondeierea ouălor, practicată de sute de ani în satele din Bucovina, Maramureș, Țara Hațegului, dar și în alte zone etnografice ale țării, este una dintre cele mai rafinate și spectaculoase tradiții românești legate de Sărbătorile Pascale.

Această îndeletnicire presupune nu doar îndemânare și simț artistic, ci și o profundă încărcătură simbolică și spirituală. Fiecare linie, fiecare motiv desenat pe coaja oului are o semnificație. De exemplu, crucea simbolizează jertfa lui Hristos, spirala semnifică eternitatea, iar brâul sau „calea rătăcită” – drumul vieții. Culorile nu sunt nici ele alese întâmplător: roșul evocă sângele Mântuitorului, negrul suferința, galbenul lumina divină, iar verdele renașterea naturii.

Tehnica tradițională folosește ceară de albine, pensule fine sau „chișițe” (instrumente speciale de încondeiat), și vopsele naturale. Oul este încondeiat în mai multe etape, prin aplicarea succesivă a cerii și scufundarea în culori din ce în ce mai închise. La final, ceara este îndepărtată, lăsând la vedere un model delicat și plin de semnificație.

Pe lângă frumusețea estetică, încondeierea ouălor este și un ritual de purificare și comuniune. În multe sate, femeile se adună în Joia Mare sau Sâmbăta Paștelui și lucrează împreună, într-o atmosferă de liniște, rugăciune și respect pentru moștenirea strămoșească. Transmiterea meșteșugului de la bunici la nepoți este o parte esențială a acestei tradiții, iar în unele localități se organizează și ateliere sau târguri dedicate artei ouălor încondeiate.

Astăzi, ouăle încondeiate au depășit granițele țării, fiind apreciate și expuse în muzee internaționale sau colecții private. Cu toate acestea, ele rămân, în esență, mărturii vii ale identității românești, dovezi ale unei legături profunde între om, credință, natură și frumos.

În fiecare ou încondeiat se ascunde o poveste – despre sacrificiu, iubire, speranță și renaștere. O poveste care, de Paște, ne aduce mai aproape de ceea ce înseamnă cu adevărat să fim români.

Când se vopsesc, de fapt, ouăle de Paște? Tradiții, simboluri și semnificații din Joia și Vinerea Mare

În inima tradiției ortodoxe, ouăle de Paște capătă o simbolistică profundă, iar momentul vopsirii lor nu este lăsat la întâmplare. Potrivit obiceiurilor străvechi, Joia Mare din Săptămâna Patimilor este ziua rânduită pentru această activitate, fiind asociată nu doar cu pregătirea gospodăriei, ci și cu o curățenie lăuntrică a sufletului.

Joia Mare – între curățenie, rugăciune și culoare

În Joia Mare, zi ce amintește de Ultima Cină și instituirea Sfintei Împărtășanii, credincioșii obișnuiesc să se dedice curățeniei în casă, pregătirii mâncărurilor tradiționale și, mai ales, vopsirii ouălor. Tradiția spune că ouăle vopsite în această zi sunt binecuvântate, având o rezistență sporită – până la 40 de zile – dar și puteri tămăduitoare.

În mediul rural, dar și în multe familii din mediul urban care păstrează obiceiurile, femeile încep dis-de-dimineață pregătirea ouălor. Se folosesc vopsele naturale – din coji de ceapă, sfeclă roșie, frunze de nuc sau cimbrișor – iar unele gospodine aleg să încondeieze ouăle cu ceară de albine, păstrând motive tradiționale transmise din generație în generație.

Vinerea Mare – zi de doliu, nu de sărbătoare

În contrast, Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, este o zi de profundă tristețe, în care Biserica amintește de Răstignirea și moartea Mântuitorului. Este o zi în care creștinii postesc cu strictețe, participă la slujbele Deniei și se cufundă în reculegere.

Din acest motiv, tradiția interzice orice activitate considerată festivă, printre care și vopsirea ouălor. Actul vopsirii, plin de culoare, speranță și simboluri pascale, nu se potrivește cu atmosfera de doliu profund al Vinerii Mari. Astfel, cei care respectă datinile evită cu strictețe această practică în această zi.

FOTO: ARHIVĂ