Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna august 2024, la 5,1%, de la 5,42% în iulie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,25%, cele nealimentare cu 4,35%, iar serviciile cu 8,60%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Indicele preţurilor de consum în luna august 2024 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 100,23%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2024 comparativ cu luna august 2023 a fost 5,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2022 – august 2023) a fost 6,5%”, se precizează în comunicatul INS.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2024 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 100,28%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2024 comparativ cu luna august 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2022 – august 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,7%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform prezentării, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia.

„Traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025”, se menţiona în Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Sursa: AGERPRES

Au fost parafate primele investiţii pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă, în judeţul Hunedoara, prin Programul Tranziţie Justă -PTJ, gestionat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest în calitate de organism intermediar.

Reprezentanții ADR Vest au anunțat că, joi, 29 august 2024, au fost semnate primele două contracte de finanţare prin PTJ – Judeţul Hunedoara, în cadrul apelului destinat dezvoltării întreprinderilor şi a antreprenoriatului, componenta „Investiţii pentru dezvoltarea ÎMM care sprijină creşterea durabilă şi crearea de locuri de muncă”.

“Beneficiarii – două societăţi care vor realiza investiţii în valoare totală de 15 milioane de euro şi vor crea 65 de noi locuri de muncă în judeţul Hunedoara. Logical Cons Solutions Solutions SRL va investi în înfiinţarea unui complex turistic de 4 stele în localitatea Simeria Veche, o investiţie în valoare totală de 69,2 milioane lei, din care 38,8 milioane lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Implementarea proiectului „Demolare şi edificare complex turistic (camping Strei) ” va însemna crearea unui număr de 58 de noi locuri de muncă în judeţul Hunedoara. Perioada de implementare a investiţiei este de 24 de luni. Euroelectric SRL va investi în „Industrie 4.0 în hală echipamente electrice pentru tehnologii verzi”. Produce staţii de încărcare pentru maşini electrice şi echipamente electrice pentru sisteme fotovoltaice. Prin proiect vor fi realizate investiţii de tehnologizare a fabricii de echipamente electrice, dotarea ei cu utilaje şi echipamente moderne, pentru proiectarea şi fabricarea de echipamente electrice destinate tehnologiilor verzi. Compania va crea 7 locuri de muncă noi în urma implementării. Valoarea totală a investiţiei este de 5,5 milioane lei, din care 3,3 milioane lei fonduri nerambursabile. Durata de implementare este de 25 de luni”, se arată într-un comunicat al ADR Vest.

Urmează încă cinci proiecte la contractare prin PTJ în județul Hunedoara

„Programul Tranziţie Justă este un program de la care avem aşteptări mari pentru judeţul Hunedoara şi ne bucurăm să avem primele contracte încheiate, să vedem primele roade ale demersurilor pe care le-am făcut, a întâlnirilor şi discuţiilor nenumărate pe care le-am avut cu oamenii de afaceri din zonă. La fel cum ne-a bucurat să vedem interesul ridicat al IMM-urilor, al antreprenorilor locali, pentru aceste finanţări europene. Au fost 148 de proiecte depuse în cadrul acestui prim apel dedicat IMM-urilor care a fost lansat prin PTJ în judeţul Hunedoara, iniţiative care însumează peste 2 miliarde de lei, şi sperăm ca în perioada următoare să semnăm noi contracte, să ajungă cât mai mulţi bani în Hunedoara, fonduri care să se materializeze în investiţii solide şi de viitor şi în cât mai multe locuri de muncă acolo unde este nevoie de ele”, a declarat directorul general adjunct al ADR Vest, Adrian Mariciuc.

Potrivit reprezentanților ADR Vest, pe lângă cele două investiţii contractate, urmează încă alte cinci. “În ceea ce priveşte celelalte proiecte care au fost depuse în cadrul apelului lansat prin Programul Tranziţie Justă în judeţul Hunedoara, acestea se află în prezent în diferite etape ale evaluării”, au menționat cei de la ADR Vest.

Judeţul Hunedoara va beneficia de aproximativ 181 de milioane de euro pentru investiţii productive în IMM-uri prin Programul Tranziţie Justă, din care aproape 49 de milioane de euro pentru investiţii directe în Valea Jiului.

Valoarea finanţării nerambursabile care poate fi acordată pentru un proiect sub formă de ajutor de stat regional/ ajutor de minimis este de minimum 200.000 de euro şi maximum 8.000.000 de euro – valoarea cumulată a celor două tipuri de ajutoare.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală.

Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

Faţă de luna martie, rata anuală a inflaţiei s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61%), în principal ca efect al ieftinirii substanţiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării scăderii dinamicii preţurilor alimentelor.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat descreşterea în trimestrul II, inclusiv în raport cu previziunile, coborând la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor. Influenţe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi din reintrarea pe un trend uşor descrescător a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. În sens opus au acţionat moderat majorările de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri, se arată în comunicatul băncii centrale.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 5,3% în iunie, de la 6,7% în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus la 7,2% în iunie, de la 8,5% în martie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în iunie 2024 la 7,3%, de la 8,3% în martie 2024. Activitatea economică a crescut cu 0,7% în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.

Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,5%, de la 3% în precedentele trei luni. Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali, precizează BNR.

Potrivit sursei citate, evoluţia exportului net şi-a accentuat influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, în condiţiile majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea negativă a volumului exporturilor. Deficitul balanţei comerciale şi-a mărit doar marginal dinamica anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent, inclusiv ca efect al accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a excedentului balanţei veniturilor secundare, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au accelerat creşterea în termeni anuali faţă de trimestrul precedent, producţia în industria prelucrătoare s-a revigorat uşor, iar dinamica volumului lucrărilor de construcţii a urcat consistent în teritoriul pozitiv, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat însă să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, crescând relativ mai pronunţat, astfel încât deficitul comercial, precum şi cel de cont curent şi-au accelerat puternic creşterea în primele două luni din trimestrul II în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

„Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie s-a redus semnificativ în luna mai, după creşterea considerabilă consemnată în aprilie, iar rata şomajului BIM s-a mărit gradual în intervalul aprilie-iunie, până la 5,5% – nivel inferior mediei de 5,6% din a doua jumătate a anului trecut. În acelaşi timp, sondajele de specialitate au indicat în iulie intenţii mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decât în trimestrul precedent, precum şi un deficit de forţă de muncă în scădere, faţă de cel în creştere raportat de companii în primele două trimestre din acest an. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie au înregistrat o scădere pe ansamblul intervalului aprilie-mai, rămânând însă înalte”, se precizează în comunicatul citat.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au scăzut în prima decadă a lunii iulie sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au reînscris în debutul lunii şi s-au menţinut ulterior pe o traiectorie general descrescătoare – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune – în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecţie descendentă în prima parte a lunii iulie şi a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creşterii volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7% în iunie, de la 5,7% în luna mai, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, în principal pe seama evoluţiilor de pe segmentul societăţilor nefinanciare, iar ritmul celei în valută şi-a prelungit traiectoria uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a crescut la 69,1% în iunie, de la 68,8% în mai.

BNR a decis în iulie să reducă rata dobânzii de politică monetară la 6,75% pe an, de la 7% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut.

Sursa: AGERPRES