Un bărbat, în vârstă de 45 de ani, este bănuit de braconaj. Polițiștii l-au oprit, noaptea trecută, la Căzănești, pe raza fondului cinegetic Ciungani. În autoturismul său, a fost găsită, printre altele, o armă letală de vânătoare, deținută legal, dar și mai multe cartușe.

“În cursul nopții de 15/16 ianuarie 2025, polițiștii Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase Hunedoara au identificat în flagrant, pe raza satului Căzănești, un bărbat de 45 de ani, care se afla pe raza fondului cinegetic Ciungani, fără a deține sau a fi înscris într-o autorizație de vânătoare individuală sau colectivă. Ca urmare a controlului, polițiștii au stabilit că bărbatul transporta în autoturismul pe care în conducea o armă letală de vânătoare (deținută legal, în baza permisului de armă), încărcată cu 2 cartușe de calibru corespunzător armei și neasigurată, prevăzută cu lunetă și dispozitiv de iluminare tip lanternă cu sistem de prindere magnetică rapidă pe armă. De asemenea, asupra bărbatului și în autoturismul acestuia, polițiștii au mai găsit 7 cartușe, un dispozitiv de vedere pe timp de noapte cu termoviziune, o lanternă cu prindere frontală, o raniță în care se aflau saci de nailon, un topor, un motoferăstrău și o funie”, a informat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Hunedoara.

În cauză, polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de braconaj cinegetic și au ridicat arma, muniția și bunurile găsite în autoturism, în vederea continuării cercetărilor.

Sub sloganul „Mai multă viață, mai puține ecrane!”, în perioada lunilor ianuarie și februarie 2025, Institutul Național de Sănătate Publică București organizează, la nivel național, campania cu tema ”Dependența de ecrane, noua provocare a erei digitale; cum o gestionăm?”.

Campania vizează creșterea gradului de informare și conștientizare în rândul populației generale privind problematica utilizării în exces a rețelelor sociale (social media use – SMU) și a ecranelor în general/tehnologiei digitale și efectele acestui comportament asupra sănătății mintale, având ca scop adoptarea unui stil de viață echilibrat, care să contribuie la menținerea sănătății fizice și psihice a oricărui individ, bucurându-se în același timp de beneficiile și oportunitățile oferite de era digitală.

Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătății individuale și a „stării de bine”, descriind nu numai absența bolii, ci și capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională. Odată cu dezvoltarea tehnologică a apărut o tendință crescândă a oamenilor (în special a populației tinere) de a reduce comunicarea față în față, comportament care a crescut îngrijorarea față de dependența de ecran. Din ce în ce mai multe studii asociază dependența de ecrane, în special la tinerii de vârstă școlară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării. Unele dintre acestea susțin că un comportament repetitiv și nelimitat de accesare a tehnologiilor digitale, online sau offline, poate fi asimilat unui consum compulsiv asemănător cu cel de utilizare a diferitelor substanțe precum drogurile și alcoolul și poate duce la dezvoltarea unei dependențe numită și „dependență tehnologică”.

“Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale și necesitatea integrării acestora în viața de zi cu zi, cât și pandemia de coronavirus (COVID-19) au condus la schimbări drastice în viața copiilor, tinerilor dar și adulților și la o creștere substanțială a utilizării ecranelor. În România, accesul la internet și telefonie mobilă este destul de răspândit; în anul 2021, 60,2% dintre gospodăriile din mediul urban și 39,8 din mediul rural aveau acces la internet. Dintre acestea, 81,7% folosesc telefoane inteligente pentru conectarea la internet (Institutul Național de Statistică, 2021).

Profilul de țară, din anul 2023, în ceea ce privește situația stării de sănătate arată că România înregistrează cea mai scăzută prevalență a afecțiunilor de sănătate mintală în rândul țărilor UE., aspect care se poate datora neînregistrării și neraportării diagnosticelor de tulburare mintală sau de comportament. Cu toate acestea, în România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală.

Potrivit Tabloului Sănătății Mintale în România din 2023, raport al Consiliului Economic și Social al României, cele mai prevalente tulburări mintale în rândul adulților din România sunt tulburările de anxietate (3.8% fobii specifice), urmate de tulburarea depresivă majoră (2,9% prevalența), datele fiind provenite din studii realizate cu eșantioane reprezentative.

În acest context, campania se adresează în special copiilor, adolescenților, dar și părinților acestora precum și populației generale, deoarece prin creșterea nivelului de conștientizare și încurajarea unui stil de viață orientat către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ, atât declanșarea unor tulburări mintale, cât și a unor tulburări de comportament.

Soluțiile pentru prevenirea efectelor negative ale dependenței de ecrane la copii și adolescenți presupun o combinație între stabilirea unor limite clare, educarea digitală și promovarea activităților fizice și sociale. Implicarea activă a părinților și a educatorilor este crucială pentru a ajuta tinerii să își dezvolte un comportament digital echilibrat și sănătos”, se arată într-un comunicat al DSP Hunedoara.

Cât timp este indicat să petreacă în fața ecranelor copiii

Specialiștii recomandă excluderea utilizării ecranelor pentru copiii mai mici de doi ani, nu mai mult de o oră pe zi pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2–5 ani și nu mai mult de două ore de timp sedentar pe ecran pentru recreere pe zi pentru copiii și tinerii cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 ani (fără a include temele școlare).

Evenimente de informare în județ

În cadrul acestei campanii, la nivelul județului Hunedoara se vor organiza evenimente de informare și educare privind creșterea nivelului de conștientizare al părinților și profesorilor în ceea ce privește riscul utilizării problematice a rețelelor sociale (dependența de ecrane) și consecințele acestui comportament asupra sănătății mintale. “Un alt obiectiv important este creșterea nivelului de informare și conștientizare al preșcolarilor, școlarilor/adolescenților cu privire la utilizarea în exces a ecranelor și la necesitatea adoptării timpurii unui stil de viață sănătos”, a informat DSP Hunedoara.

Reprezentanții Parcului Național Retezat au surprins un moment spectaculos și neașteptat: o pasăre care pare să-și facă un selfie în fața uneia dintre camerele de monitorizare amplasate în parc. Imaginile au fost publicate pe rețelele de socializare, însoțite de mesajul plin de umor: „Bonjour! Selfie în camera de monitorizare amplasată de colegii noștri în Parcul Național Retezat!”.

Biodiversitate surprinsă în mod natural

Această captură inedită evidențiază frumusețea și diversitatea faunei din Retezat, unul dintre cele mai valoroase parcuri naturale din România. Camerele de monitorizare, utilizate în principal pentru urmărirea activității animalelor sălbatice, oferă adesea momente surprinzătoare care pun în lumină comportamente naturale sau curioase ale speciilor care trăiesc în acest habitat protejat.

Parcul Național Retezat, o comoară a naturii

Retezatul este cunoscut pentru peisajele sale spectaculoase, lacurile glaciare și diversitatea impresionantă de specii de plante și animale. Acest incident amuzant reamintește importanța protejării mediului și a biodiversității. Reprezentanții parcului subliniază că astfel de imagini atrag atenția asupra eforturilor continue de conservare a naturii și asupra frumuseții unice a acestui ecosistem.

Imagini precum aceasta aduc un zâmbet pe buze și ne reamintesc cât de prețioasă este conexiunea omului cu natura, în special într-un loc atât de special precum Retezatul.

FOTO: FACEBOOK PARCUL NAȚIONAL RETEZAT