Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, 27 februarie, prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică, pentru încă trei luni, și la gaze naturale –cu un an.

“Prioritatea zero a guvernului este să îi protejeze pe români. Pentru asta muncim în fiecare zi. Astăzi am luat decizia privind continuarea plafonării prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru a proteja românii și mediul economic de efectele negative provocate de tensiunile geopolitice din regiune, deciziile Federației Ruse și gradul de înmagazinare gaze la nivelul întregii Uniuni Europene. A fost adoptată în ședința de guvern ordonanța de urgență prin care am decis această prelungire, dar și măsuri suplimentare în vederea revenirii etapizate la piața liberă, așa cum am promis. Le mulțumesc tuturor celor care au susținut acest demers. Conform Ordonanței de Urgență adoptate astăzi, prețurile la energie electrică vor rămâne plafonate pentru încă trei luni, iar cele la gaze pentru încă un an. Pentru consumatorii casnici de energie electrică, tarifele se mențin la aceleași niveluri din prezent: maximum 0,68 lei/kWh pentru un consum de până la 100 kWh, 0,8 lei/kWh pentru consumul între 100 și 255 kWh și cel mult 1,3 lei/kWh pentru consumul care depășește 300 kWh. În cazul IMM-urilor și instituțiilor publice, 85% din consumul lunar va rămâne plafonat la 1 leu/kWh, iar diferența de 15% la cel mult 1,3 lei/kWh. La gaze naturale, consumatorii casnici vor plăti în continuare maximum 0,31 lei/kWh, iar cei non-casnici cel mult 0,37 lei/kWh”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că decizia de prelungire a fost necesară în contextul în care prețurile la nivel european au crescut semnificativ pentru gaz la începutul acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut (peste 60%). “Este cunoscut faptul că prețul gazului natural are un impact major și în formarea prețului la energie electrică, prin principiul prețului marginal, care are drept efect vânzarea energiei electrice din toate sursele la prețul cel mai ridicat. Dacă plafonarea ar fi fost eliminată brusc, aproape jumătate dintre gospodării s-ar fi trezit cu facturi semnificativ mai mari, cu creșteri de peste 60%. În plus, pentru mare parte dintre IMM-uri și instituții publice, costurile cu energia electrică ar fi crescut, ceea ce ar fi putut avea un impact în lanț asupra economiei și ar fi generat o creștere a inflației. Pe lângă protejarea consumatorilor, introducem și măsuri de transparență și echilibru pe piață. Furnizorii vor publica marjele de furnizare, iar operatorii pieței vor afișa prețuri de referință pentru produsele tranzacționate. Prin aceste măsuri, românii vor avea ocazia să își aleagă furnizorii într-un cadru mai bun de transparență, putând vedea cum își gestionează companiile cheltuielile și marjele de profit. Este o măsură de a descuraja ofertele „fantomă”, cu prețuri care nu au nicio legătură cu realitatea”, a mai declarat ministrul Energiei.

Sebastian Burduja a mai anunțat că, începând cu 1 iulie, Guvernul va introduce măsuri de sprijin suplimentare pentru consumatorii care se confruntă cu un grad accentuat de sărăcie energetică, precum vouchere sau carduri de energie. “Vom lucra împreună cu Ministerul Muncii pentru a defini, până pe 15 iunie, criteriile de eligibilitate pentru accesarea acestor beneficii. Nu lăsăm pe nimeni în urmă. Știm că această măsură este o provocare pentru furnizorii de energie electrică, tocmai de aceea, în bugetul ministerului din acest an, Guvernul României, cu sprijinul Ministerului Finanțelor, a prevăzut 1,5 miliarde de lei pentru plata furnizorilor, iar Ministerul Muncii are încă 1,5 miliarde de lei. Prin actul normativ adoptat astăzi, deblocăm plățile către furnizorii de energie și, în perioada următoare, vom face transferul celor 3 miliarde de lei. Reamintesc că, conform rapoartelor Eurostat, prin ajustările succesive între 2021 și 2024, acest mecanism de compensare-plafonare a făcut ca românii să plătească printre cele mai mici prețuri din UE, respectiv al cincilea cel mai mic preț la energie electrică și, la gaze naturale, al treilea sau al patrulea, în funcție de trimestrele de analiză.Prin aceste măsuri adoptate astăzi, asigurăm o tranziție graduală spre o piață de energie liberalizată, evitând șocuri pentru români și economie”, a mai transmis ministrul Energiei.

Călin Georgescu, fost candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, a fost oprit în trafic, miercuri, și dus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) pentru audieri, într-un dosar legat de finanțarea campaniei electorale.

Astăzi dimineață, procurorii de la Parchetul General au efectuat 47 de percheziții pe raza județelor Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, iar printre cei vizați de anchetă ar fi și un apropiat al lui Călin Georgescu, Horațiu Potra.

“În cadrul acestor activități au fost vizate 27 de persoane fizice și patru sedii aparținând unor persoane juridice, în legătură cu suspiciuni privind săvârșirea următoarelor infracțiuni: acțiuni împotriva ordinii constituționale, prevăzută de art. 397 din Codul penal, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art. 342 alin. 2 din Codul penal, efectuarea, fără drept, a oricăror operațiuni cu articole pirotehnice, prevăzute de art. 37 lit. a din Legea nr. 126/1995, republicată, instigare publică, prevăzută de art. 368 alin. 1 din Codul penal, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum și aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prevăzută de art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid împotriva umanității și de crime de război, precum și răspândirea, în spațiul public, a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, prevăzută de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, precum și aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații, prevăzută de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 157/2018, fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale, prevăzut de art. 326 alin. 1 din Codul penal, comunicarea de informații false, prevăzută de art. 404 din Codul penal”, a informat Ministerul Public.

Sursa foto: Facebook

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în luna ianuarie 2025 cu 1,2% față de luna anterioară, până la nivelul de 624,836 miliarde lei, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 9% (3,8% în termeni reali), informează Banca Națională a României printr-un comunicat.

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 69,9% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 1,6% față de luna decembrie 2024, până la 436,866 miliarde lei. Comparativ cu luna ianuarie 2024, acestea s-au majorat cu 9,3% (4,2% în termeni reali).

Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au diminuat cu 0,2% față de luna anterioară, până la 251,857 miliarde lei și au crescut cu 14,4% (9% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior.

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 3,5% (până la 185,008 miliarde lei) față de luna precedentă, iar față de luna ianuarie 2024, au înregistrat o creștere de 3,1% (-1,7% în termeni reali).

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 30,1% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,4% față de luna decembrie 2024, ajungând până la nivelul de 187,97 miliarde lei (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu luna ianuarie 2024, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 8,2% (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,5% față de luna decembrie 2024, până la 128,435 miliarde lei (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 6,7% (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 2,2% față de luna decembrie 2024, până la 59,534 miliarde lei (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu ianuarie 2024, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 11,4% (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Sursa: AGERPRES