Toată lumea ştie că localitatea hunedoreană Sarmizegetusa a fost capitala Daciei Romane, de aici plecând, practic, formarea poporului român. În prezent, comuna Sarmizegetusa, situată în Ţara Haţegului, la limita cu judeţul Caraş – Severin, are o populaţie de aproximativ 1.200 de locuitori, care locuiesc în cinci sate, acestea fiind localitatea de reşedinţă omonimă şi aşezările aparţinătoare Breazova, Hobiţa – Grădişte, Păucinești şi Zeicani.

Cămine culturale modernizate

Deși suntem la început de an, iar previziunile bugetare nu sunt foarte exacte, noua administrație din Sarmizegetusa are, deja, câteva proiecte clare. Unul dintre acestea este finalizarea lucrărilor de modernizare a căminelor culturale. „De la preluarea mandatului, în urmă cu trei luni, ne-a preocupat finalizarea proiectelor începute de fosta administrație. În primul rând este vorba despre modernizarea căminelor culturale din satele aparținătoare Sarmizegetusa, Păucinești, Zeicani și Breazova. Am făcut cele mai bune calcule și, după ce lucrările au trenat o perioadă, acestea au fost reluate. Am găsit soluțiile pentru a plăti cota de cofinanțare la acest proiect pe fonduri europene, derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În momentul de față gradul de finalizare al lucrărilor este de peste 90% și, cu siguranță, ne vom încadra în termenul limită prevăzut în contract, respectiv finalul semestrului I al anului în curs. Mai menționez că, în paralel cu operațiunile de reabilitare se derulează și partea de proiect prin care aceste cămine culturale vor fi dotate cu tot ceea ce este necesar pentru o bună desfășurare a activităților specifice pe care acestea le organizează”, a declarat Gina Aurora Socaciu, primarul comunei hunedorene Sarmizegetusa.

Se extinde rețeaua de canalizare

O altă veste bună dată de reprezentanții administrației publice locale din comuna Sarmizegetusa este legată de rețeaua de utilități. „În comună, în ultmii ani, s-au făcut lucrări ample în ce privește introducerea rețelelor de apă și canalizare. O primă parte a acestor rețele este funcțională, iar investițiile făcute în etapa a doua vor fi predate operatorului regional din domeniu. Pe de altă parte, au rămas câteva străzi necuprinse în aceste proiecte pe partea de canalizare. Noi am întocmit un proiect în acest sens, pentru introducerea canalizării, prin Programul Național de Investiții (PNI) «Anghel Saligny». Acest proiect, care înseamnă atragerea de noi fonduri europene, urmează a fi ridicat, în curând, pe platforma electronică națională SICAP, în vederea demarării procedurilor de licitație, premergătoare începerii lucrărilor propriu zise. Deci, cu bani europeni putem schimba în bine fața satului românsc și mă bucur că putem face acest lucru și pentru localitatea noastră, de care suntem foarrte mândri”, a mai spus primarul comunei hunedorene Sarmizegetusa, Gina Aurora Socaciu.

Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Hunedoara atrage atenția, cu ocazia „Zilei Culturii Naționale” – 15 ianuarie, asupra importanței protejării și conservării valorilor culturale, care definesc identitatea noastră națională.

Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale – Compartimentul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Național – au desfășurat, pe parcursul anului trecut, mai multe acțiuni operative și preventive, în vederea combaterii infracțiunilor care vizează patrimoniul cultural.

„Pe parcursul anului trecut, polițiștii au efectuat activități investigative în 24 de dosare penale ce privesc infracțiuni contra patrimoniului cultural național (majoritatea reprezentând infracțiuni de distrugere și de acces neautorizat cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic). Într-unul din cazurile instrumentate de polițiști, aceștia au recuperat un artefact (o fibulă) susceptibil a face parte din patrimoniul național cultural. Broșa în cauză ar fi fost sustrasă de pe teritoriul României și identificată de polițiști pe o rețea de socializare, în cadrul unui grup de comercializare a obiectelor vechi. În urma activităților complexe de cercetare și recuperare a obiectului în cauză, acesta a fost transmis Muzeului Național de Istorie a României, în vederea expertizării”, a informat IPJ Hunedoara.

Deținerea și utilizarea detectoarelor de metale

Activitățile polițiștilor au vizat și persoanele fizice, care utilizează detectoare de metale, pentru a se asigura respectarea cadrului legal.

Conform legislației în vigoare, deținerea detectoarelor de metale este permisă doar cu autorizație eliberată de către structurile Poliției Române, utilizarea acestora fiind strict interzisă în zonele care fac parte din patrimonial cultural național.

Potrivit IPJ Hunedoara, la nivelul județului, pe parcursul anului 2024 au fost eliberate 291 de autorizații pentru deținerea unor detectoare de metale, în prezent fiind autorizate în acest sens, la nivelul județului, 912 de persoane fizice și 19 persoane juridice. „Posesorii acestor dispozitive trebuie să știe că, potrivit Ordonanței de Guvern nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic, utilizarea detectoarelor de metale în zonele arheologice protejate și fără respectarea cadrului legal constituie infracțiune și este sancționată conform legii”, precizează IPJ Hunedoara.

Polițiștii fac apel către cetățeni să contribuie activ la protejarea patrimoniului cultural național, respectând legislația și semnalând orice activitate posibil ilegală în acest domeniu.

Siturile UNESCO din Munții Orăștiei, precum cetățile dacice Sarmizegetusa Regia, Costești și Blidaru, precum și alte obiective mobile sau imobile aflate pe raza județului Hunedoara reprezintă un patrimoniu de o valoare universală. Protejarea acestor situri arheologice este nu doar o obligație legală, ci și o responsabilitate morală față de generațiile viitoare.

Talentatul artist plastic Paul Șerban, din Valea Jiului, uimește, din nou. La împlinirea a 175 de ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu, tânărul din Aninoasa a realizat portretul „Luceafărului poeziei românești”, pe un deal acoperit de zăpadă din apropierea casei sale.

Artistul Paul Șerban a creat, prin urma pașilor săi pe zăpadă, chipul „poetului nepereche”, vizibil doar de la înălțime, prin imagini preluate cu ajutorul unei drone. Pentru creația impresionantă, a muncit trei zile. “Lucrarea este urma paşilor mei pe zăpadă. Am mers până a răsărit Luceafărul poeziei noastre. Pentru mine este o plăcere să aduc acest omagiu lui Mihai Eminescu. Este poetul meu preferat, pe care l-am citit cel mai mult şi este o sursă de inspiraţie pentru mine”, a declarat artistul Paul Șerban, citat de Agerpres.

Absolvent al Facultății de Arte și Design din Timișoara, Paul Șerban (29 de ani) este cunoscut pentru lucrările sale spectaculoase, realizate la scară mare, prin intermediul „Land Art”, o formă de artă ce implică folosirea elementelor naturii pentru a crea opere efemere și unice. Pasionat de artă încă din copilărie, tânărul din Aninoasa a realizat, până acum, prin „Land Art”, zeci de lucrări care mai de care mai impresionante. Creațiile sale, prezentate în mediul online, îi cuceresc pe internauți și strâng numeroase aprecieri.

Sursa foto: captură video Șerban Paul/Facebook