Connect with us
Data: 20/07/2025
.

Actualitate

23 August, ziua nostalgicilor după comunism

Publicat

pe

Până în 1989, 23 August era Ziua Naţională a României, care era, pe atunci, Republică Socialistă, după ce, anterior, din 1947 şi până în 1965, fusese Republică Populară. Ziua Naţională a României pe data de 23 August a fost sărbătorită, pentru prima oară, în vara anului 1948.

Cum s-a ales data

Alegerea acestei date ca zi naţională de către conducerea bolşevică a ţării de pe acea vreme, premier fiind dr. Petru Groza, cel născut la Băcia, nu a fost una deloc întâmplătoare. Pe scurt, la data de 23 August 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor.

După modelul chinez

Lovitură de stat, sau insurecţie armată, 23 August se sărbătoarea, în România, cu mare fast. În primii ani de după război se organizau defilări la care participanţi purtau cu ei portrete ale liderilor comunişti ai vremii, precum şi pancarte care făceau trimitere la evenimentul de la 23 August 1944. Apoi au început să apară şi mesajele de sprijin pentru partidul unic. Cu trecerea timpului, mai ales din anii 70, după vizita lui Nicolae Ceauşescu în China, defilările s-au transformat în adevărate osanale aduse „conducătorului iubit” şi soţiei acestuia. Manifestările se organizau în reşedinţele de judeţ, cu precădere în zonele centrale ale acestora, iar la Bucureşti, pe fostul stadion numit, cum altfel, „23 August”, se făceau adevărate spectacole de coregrafie, cu mesaje „scrise” din oameni îmbrăcaţi în haine roşii, galbene şi albastre sau se forma stema ţării, şi din care, foarte posibil, s-au inspirat şi actualele galerii ale echipelor de fotbal, fiind şi o defilare în zona Arcului de Triumf.

Defilările de la Deva

În anii 70 defilările de la Deva se organizau pe Centrul Vechi, cu plecare de la Parc şi cu ieşirea „din vizor” cam prin dreptul Spitalului Judeţean, după ce se făceau repetiții îndelungi la stadion. Defilarea se făcea în faţa conducerii judeţene şi municipale a Partidului Comunist Român, precum şi a directorilor de întreprinderi, dar şi a şefilor de la Armată, Miliţie şi Securitate, care stăteau în tribuna amenajată undeva în dreptul cinematografului „Patria”. Nu prea scăpa nimeni de defilare, de la cei de la grădiniţă, deveniţi „Şoimii Patriei”, la pionieri şi liceenii utecişti, până la care alegorice ale întreprinderilor la sportivi şi ansambluri folclorice, dar şi gărzile patriotice şi militarii, participanţii trebuind să strige şi diferite lozinci, cele mai des auzite fiind „Ceauşescu – PCR”, „Ceauşescu şi poporul” sau „Stima noastră şi mândria, Ceauşescu – România” şi să poarte pancatre cam cu aleaşi mesaje. Ca o paranteză, lipseau „motivat” de la defilarea de la Deva, artiştii şi sportivii cu rezultate deosebite, dar aceştia luau parte la manifestările de la Bucureşti. Şi mai erau „scutite” de participare gimnastele şi antrenorii lor, dar numai când nu erau în preajma vreunei competiţii importante. Totul era organizat în cele mai mici detalii, sub atenta supraveghere a responsabilului pe întreprindere, şcoală, club sau ansamblu din partea Securităţii. Pregătirile începeau cu vreo două luni înainte de eveniment şi, dacă la defilare nu ieşea ceva bine, se lăsa cu sancţiuni pe linie de partid. Apoi, cam de la începuturile anilor 80, defilarea s-a mutat pe Bulevardul Decebal, tribuna fiind amplasată cam în dreptul staţiei de autobuz „Opera”, venindu-se dinspre piaţă, punctul terminus fiind pe la clădirea Sindicatelor, pregătirile şi mesajele fiind aceleaşi.

Serbare câmpenească, cu cozi la mici și bere

23 August era zi liberă, ca şi următoarea, cea din 24. Practic, din 23 August prima jumătate a zilei se pierdea pe la defilare, după aceea participanţii plecând, în grupuri masive, spre Pădurea Bejan şi spre Dealul Paiului, unde se făceau serbări câmpeneşti, cu mici şi bere, care nu se găseasu decât destul rar în „comerţul socialist”. Şi, pentru a ajunge la mici şi bere, se stătea la cozi interminabile, ca într-o zi obişnuită, când se afla că „se bagă ceva” prin magazine. După căderea comunismului, Ziua Naţională a României a devenit 1 Decembrie, 23 August nu se mai sărbătoreşte, Dealul Paiului este plin de vile, iar la Pădurea Bejan se mai fac serbări câmpeneşti, dar numai în campaniile electorale.

Advertisement

Neocomuniștii, sub alte denumiri, au motiv de sărbătoare

Și, cu toate acestea, sunt tot mai mulți nostalgici după comunism, pe an ce trece. Mai mult, comunismului i s-a dat “restartîn ultima vreme, fiind bine garnisit cu accente extremiste, cu un naționalism exacerbat și cu demagogie cât cuprinde, atât în legislativul de la București, dar și în Parlamentul European. De asemenea, neocomuniștii, care poartă, în prezent, alte denumiri, au și avantajul creat de situația geo-politică actuală, cu destule neclarități la granițele României, dar și de prestațiile nu tocmai cele mai fericite ale mai – marilor de la Bruxelles. Iar ziua de astăzi, în care se împlinesc 80 de ani de la evenimentele din 23 August 1944, pare un motiv perfect de sărbătoare pentru fanii comunismului.

Actualitate

Peste 130 de milioane de puieți plantați: Romsilva a regenerat peste 71.000 de hectare de pădure în ultimii cinci ani

Publicat

pe

Redactat de

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a anunțat că, în ultimii cinci ani, a derulat ample acțiuni de regenerare a fondului forestier proprietate publică a statului, acoperind o suprafață totală de 71.539 hectare.

Regenerări naturale și artificiale pentru protejarea pădurilor

Potrivit datelor oficiale, din totalul suprafeței regenerate:

48.921 hectare au fost regenerate natural, prin procesul firesc de refacere a pădurii;

22.618 hectare au fost regenerate artificial, prin lucrări de împădurire efectuate de specialiștii silvici.

În cadrul acestui efort național de refacere a fondului forestier, peste 130 de milioane de puieți forestieri au fost plantați în întreaga țară, contribuind la menținerea echilibrului ecologic și la combaterea efectelor schimbărilor climatice.

Advertisement

Angajament pentru conservarea fondului forestier național

Reprezentanții Romsilva subliniază că acțiunile de regenerare sunt esențiale pentru conservarea și valorificarea durabilă a pădurilor din România, contribuind la asigurarea funcțiilor ecologice, economice și sociale ale acestora. Regia administrează peste 3 milioane de hectare de pădure proprietate publică a statului, iar regenerarea anuală a suprafețelor afectate sau exploatate face parte din strategia sa de gestionare sustenabilă a pădurilor.

Romsilva: actor-cheie în protejarea mediului

Prin astfel de acțiuni constante, Romsilva își reafirmă rolul esențial în protejarea resurselor naturale ale României și în susținerea biodiversității forestiere. Eforturile vor continua și în anii următori, cu accent pe extinderea suprafețelor împădurite și pe utilizarea speciilor autohtone adaptate condițiilor climatice locale.

FOTO: FACEBOOK REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA

Advertisement
Citeste mai mult ...

Actualitate

Tineri din mai multe țări au urcat în Retezat pentru a învăța despre urmele pe care le lăsăm în natură

Publicat

pe

Redactat de

Administrația Parcului Național Retezat a organizat, pentru al cincilea an consecutiv, evenimentul internațional Youth at the Top, desfășurat simultan în mai multe arii protejate din Alpi și Carpați. Zeci de tineri au fost invitați să descopere muntele într-un mod activ și educativ, printr-o experiență care a combinat drumeția, observația și reflecția asupra impactului pe care oamenii îl au asupra mediului montan.

Ediția din acest an a avut tema „Urmele noastre în Alpi și Carpați”, iar locația aleasă a fost una emblematică: zona Cascadei Lolaia, un colț spectaculos al Parcului Național Retezat. Aici, participanții au fost provocați să identifice urme vizibile – precum potecile, marcajele turistice sau deșeurile – dar și pe cele mai puțin evidente, cum ar fi modificările subtile ale peisajului sau presiunea exercitată de turismul necontrolat.

Pe parcursul zilei, tinerii au luat parte la ateliere interactive, jocuri de observație și discuții despre conceptul de amprentă ecologică și despre cum putem reduce impactul propriu asupra naturii. Activitatea a urmărit nu doar să transmită cunoștințe, ci să creeze o legătură autentică între participanți și mediul natural, dezvoltând responsabilitatea și respectul față de acesta.

„A fost mai mult decât o simplă drumeție – a fost o lecție despre cum să fii un vizitator conștient și un cetățean activ în protejarea naturii. Tinerii au dat dovadă de curiozitate, spirit critic și deschidere către schimbare”, au transmis reprezentanții administrației Parcului Național Retezat.

În final, participanții au plecat nu doar cu fotografii și amintiri frumoase, ci și cu un mesaj esențial: „Lăsați în urmă doar urmele bocancilor și luați cu voi doar respectul față de natură”.

Evenimentul Youth at the Top este parte dintr-un program internațional de educație pentru mediu, susținut de rețelele de arii protejate din Europa, și are ca scop formarea unei generații tinere implicate activ în protejarea peisajelor montane și a biodiversității.

Advertisement

FOTO: FACEBOOK PARCUL NAȚIONAL RETEZAT

Citeste mai mult ...

Actualitate

Peste 183 de milioane de lei decontate prin PNRR pentru dezvoltare locală și educație, anunță Ministerul Dezvoltării

Publicat

pe

Redactat de

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat facturi în valoare totală de 183.790.910,72 lei pentru 171 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Investiții majore prin Fondul local

Cea mai mare parte a sumei, 155.871.780,59 lei, a fost decontată în cadrul Componentei C10 – Fondul local, pentru 101 facturi. Acestea vizează lucrări legate de:

elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și planificare urbană;

dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde – un pas important în direcția mobilității sustenabile și reducerii poluării în orașe și comune.

Fonduri pentru creșe moderne, prin Componenta Educație

Advertisement

Prin Componenta C15 – Educație, au fost decontate 27.919.130,13 lei, aferenți 70 de facturi, pentru construcția de creșe noi. Noile unități sunt concepute să respecte standarde europene de calitate, fiind prietenoase cu mediul și adaptate nevoilor actuale ale copiilor și părinților.

Efort constant pentru implementarea PNRR

Ministrul Cseke Attila a subliniat că MDLPA continuă să sprijine autoritățile locale în atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene disponibile prin PNRR, cu accent pe infrastructura esențială pentru dezvoltarea durabilă a comunităților.

Această nouă tranșă de decontări reflectă angajamentul autorităților de a accelera reformele și investițiile care contribuie la modernizarea administrației publice, a serviciilor educaționale și a rețelelor de transport urban.

FOTO: FACEBOOK MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI

Advertisement
Citeste mai mult ...

URMĂREȘTE ServusHD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate