Connect with us
Data: 02/04/2025
.

Actualitate

23 August, ziua nostalgicilor după comunism

Publicat

pe

Până în 1989, 23 August era Ziua Naţională a României, care era, pe atunci, Republică Socialistă, după ce, anterior, din 1947 şi până în 1965, fusese Republică Populară. Ziua Naţională a României pe data de 23 August a fost sărbătorită, pentru prima oară, în vara anului 1948.

Cum s-a ales data

Alegerea acestei date ca zi naţională de către conducerea bolşevică a ţării de pe acea vreme, premier fiind dr. Petru Groza, cel născut la Băcia, nu a fost una deloc întâmplătoare. Pe scurt, la data de 23 August 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor.

După modelul chinez

Lovitură de stat, sau insurecţie armată, 23 August se sărbătoarea, în România, cu mare fast. În primii ani de după război se organizau defilări la care participanţi purtau cu ei portrete ale liderilor comunişti ai vremii, precum şi pancarte care făceau trimitere la evenimentul de la 23 August 1944. Apoi au început să apară şi mesajele de sprijin pentru partidul unic. Cu trecerea timpului, mai ales din anii 70, după vizita lui Nicolae Ceauşescu în China, defilările s-au transformat în adevărate osanale aduse „conducătorului iubit” şi soţiei acestuia. Manifestările se organizau în reşedinţele de judeţ, cu precădere în zonele centrale ale acestora, iar la Bucureşti, pe fostul stadion numit, cum altfel, „23 August”, se făceau adevărate spectacole de coregrafie, cu mesaje „scrise” din oameni îmbrăcaţi în haine roşii, galbene şi albastre sau se forma stema ţării, şi din care, foarte posibil, s-au inspirat şi actualele galerii ale echipelor de fotbal, fiind şi o defilare în zona Arcului de Triumf.

Defilările de la Deva

În anii 70 defilările de la Deva se organizau pe Centrul Vechi, cu plecare de la Parc şi cu ieşirea „din vizor” cam prin dreptul Spitalului Judeţean, după ce se făceau repetiții îndelungi la stadion. Defilarea se făcea în faţa conducerii judeţene şi municipale a Partidului Comunist Român, precum şi a directorilor de întreprinderi, dar şi a şefilor de la Armată, Miliţie şi Securitate, care stăteau în tribuna amenajată undeva în dreptul cinematografului „Patria”. Nu prea scăpa nimeni de defilare, de la cei de la grădiniţă, deveniţi „Şoimii Patriei”, la pionieri şi liceenii utecişti, până la care alegorice ale întreprinderilor la sportivi şi ansambluri folclorice, dar şi gărzile patriotice şi militarii, participanţii trebuind să strige şi diferite lozinci, cele mai des auzite fiind „Ceauşescu – PCR”, „Ceauşescu şi poporul” sau „Stima noastră şi mândria, Ceauşescu – România” şi să poarte pancatre cam cu aleaşi mesaje. Ca o paranteză, lipseau „motivat” de la defilarea de la Deva, artiştii şi sportivii cu rezultate deosebite, dar aceştia luau parte la manifestările de la Bucureşti. Şi mai erau „scutite” de participare gimnastele şi antrenorii lor, dar numai când nu erau în preajma vreunei competiţii importante. Totul era organizat în cele mai mici detalii, sub atenta supraveghere a responsabilului pe întreprindere, şcoală, club sau ansamblu din partea Securităţii. Pregătirile începeau cu vreo două luni înainte de eveniment şi, dacă la defilare nu ieşea ceva bine, se lăsa cu sancţiuni pe linie de partid. Apoi, cam de la începuturile anilor 80, defilarea s-a mutat pe Bulevardul Decebal, tribuna fiind amplasată cam în dreptul staţiei de autobuz „Opera”, venindu-se dinspre piaţă, punctul terminus fiind pe la clădirea Sindicatelor, pregătirile şi mesajele fiind aceleaşi.

Serbare câmpenească, cu cozi la mici și bere

23 August era zi liberă, ca şi următoarea, cea din 24. Practic, din 23 August prima jumătate a zilei se pierdea pe la defilare, după aceea participanţii plecând, în grupuri masive, spre Pădurea Bejan şi spre Dealul Paiului, unde se făceau serbări câmpeneşti, cu mici şi bere, care nu se găseasu decât destul rar în „comerţul socialist”. Şi, pentru a ajunge la mici şi bere, se stătea la cozi interminabile, ca într-o zi obişnuită, când se afla că „se bagă ceva” prin magazine. După căderea comunismului, Ziua Naţională a României a devenit 1 Decembrie, 23 August nu se mai sărbătoreşte, Dealul Paiului este plin de vile, iar la Pădurea Bejan se mai fac serbări câmpeneşti, dar numai în campaniile electorale.

Advertisement

Neocomuniștii, sub alte denumiri, au motiv de sărbătoare

Și, cu toate acestea, sunt tot mai mulți nostalgici după comunism, pe an ce trece. Mai mult, comunismului i s-a dat “restartîn ultima vreme, fiind bine garnisit cu accente extremiste, cu un naționalism exacerbat și cu demagogie cât cuprinde, atât în legislativul de la București, dar și în Parlamentul European. De asemenea, neocomuniștii, care poartă, în prezent, alte denumiri, au și avantajul creat de situația geo-politică actuală, cu destule neclarități la granițele României, dar și de prestațiile nu tocmai cele mai fericite ale mai – marilor de la Bruxelles. Iar ziua de astăzi, în care se împlinesc 80 de ani de la evenimentele din 23 August 1944, pare un motiv perfect de sărbătoare pentru fanii comunismului.

Actualitate

Comuna Ghelari, capitală a sportului

Publicat

pe

Redactat de

Comuna Ghelari, un important centru minier în trecutul nu foarte îndepărtat, dar, în același timp, și o frumoasă așezare din Ținutul Pădurenilor, se întinde pe o suprafață de aproximativ 50 de kilometri. Pe raza comunei, care oferă o panoramă superbă spre Munții Poiana Ruscă, pot fi văzute mai multe monumente istorice, respectiv biserica de zid, crucea memorială și cuptorul de reducere a minereurilor de fier, toate în Ghelari, biserica din Ruda și furnalul de la Govăjdia, dar și impresionanta biserică ortodoxă din centrul de comună, cunoscută drept „Catedrala Pădurenilor”.

O raritate pentru zonele rurale și nu numai

Comuna Ghelari mai iese în evidență și cu faptul că aici există o pistă de atletism din material modern, fiind una dintre puținele existente în zona de Vest, și nu doar în localitățile rurale, ci chiar și din zonele urbane. Pista este parte a unui proiect mai amplu al administrației publice locale din comuna hunedoreană Ghelari. „Este un proiect derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru modernizarea stadionului din Ghelari, investiția fiind una de aproximativ 300.000 de lei. Nu trebuie uitat că noi avem o frumoasă tradiție fotbalistică de aici fiind originar și celebrul portar Bogdan Lobonț. Minerul Ghelari a fost, mulți ani, o echipă bună de Divizia C, cum se numea Liga 3 pe vremuri. Mai mult, a reușit și două calificări în fazele superioare ale Cupei României, la Ghelari venind Jiul Petroșani, cu Libardi, om de națională, printre jucători, și FC Argeș, echipa marelui Dobrin. Proiectul de modernizare a stadionului cuprinde, printre altele, reabilitarea gardului împrejmuitor și refacerea gazonului. În plus, vor fi montate aparate de fitness pentru populație, se vor face lucrări de reabilitare a tribunei, iar vestiarele vor fi, și ele, renovate. Va fi un stadion care să deservească întreaga comunitate, dar și pe toți cei care doresc să facă mișcare într-un mediu decent. Revenind la pista de atletism, pe aceasta se fac antrenamente, aici pregătindu-se, iar rezultatele o arată că o fac bine și recenții medaliați de la Cupa României în sală Claudia Florea, ghelăreancă de-a noastră, Adelin Pop și Andrei Marian. Atletismul, de altfel, are o mare tradiție la noi, de aici plecând Anca Toma, Garofița Strugaru sau Carmen Drăgolici”, a spus Iancu Emerson Toma, primarul comunei hunedorene Ghelari, profesor de educație fizică la bază și un reputat antrenor de atletism.

Gazde bune

Pe lângă cele arătate mai sus, la Ghelari se desfășoară și competiții sportive, ultimul eveniment de acest fel având loc săptămâna trecută. Este vorba despre etapa județeană a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar (ONSȘ), la cros pentru elevi și eleve de gimnaziu și liceu, comuna Ghelari care nu este prima oară când organizează concursul, fiind o gazdă bună. Iar bucuria localnicilor a fost și mai mare, ținând cont de rezultatele obținute de copiii din comună. „Etapa județeană de cros din cadrul ONSȘ organizată la Ghelari a fost un succes pentru tinerii sportivi hunedoreni. Acest eveniment sportiv de amploare a fost organizat de Primăria Comunei Ghelari, în parteneriat cu Școala Gimnazială Ghelari, Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, Academia Olimpică Română filiala Hunedoara, Asociația Județeană de Atletism Hunedoara și SALVITAL Hunedoara. Competiția s-a desfășurat într-un cadru organizat, oferind elevilor din întreg județul oportunitatea de a-și demonstra abilitățile atletice și pasiunea pentru sport. Competiția a fost strânsă, iar elevii și-au dovedit ambiția și determinarea pe traseele amenajate. Câștigătorii, băieți și fete de gimnaziu și liceu, vor reprezenta județul Hunedoara la finala națonală de la Botoșani, din perioada 11-13 aprilie. De asemenea, toți cei clasați pe podium vor beneficia și de o bursă școlară de merit. Pe lângă concursurile din cadrul ONSȘ a fost organizat și un cros pentru cei mai mici, și pot să spun că rezultatele pe le-au obținut elevii din comuna noastră sunt excelente, aceștia fiind prezenți pe podium la toate cele opt curse, câștigând trei dintre acestea. Acest eveniment atletic nu ar fi fost posibil fără implicarea tuturor organizatorilor, profesorilor și voluntarilor care au contribuit la buna desfășurare a competiției. Felicităm toți elevii care au participat și îi încurajăm să continue să-și cultive pasiunea pentru sport”, a mai spus profesorul de educație fizică și sport și antrenor de atletism, Iancu Emerson Toma, primarul comunei hunedorene Ghelari.

Rezultate ONSȘ cros – faza județeană

Gimnaziu fete:
1. Taisia Ogor (LPS „Cetate” Deva, prof. Andreea Todereanu)

2. Biborka Nagy – (LTTeglas Gabor” Deva, prof. Eva Varro)

3. Andreea Blaga Andreea (CN „Iancu de Hunedoara”‘, prof. Florin Bucur)

Advertisement

Gimnaziu băieți:
1. Dassius Oltean Dassius (LPS „Cetate” Deva, prof. Andreea Todereanu)

2. Alexandru Avrămuțiu (Șc. Nr. 2 Hunedoara, prof. Florina Simo)

3. Alejandro Crețu (Șc. Nr.1 Hunedoara, prof. Ionela Lazăr)

Liceu fete:
1. Larisa Iovu (LPS „Cetate” Deva, prof. Cornelia Juratoni)

2. Zsofia Nagy (LT Teglas Gabor” Deva, prof. Eva Varro)

Advertisement

3. Giulia Mic (CN „Iancu de Hunedoara”‘, prof. Florin Bucur)

Liceu băieți:
1. Mihai Leica Mihai – (LPS „Cetate” Deva, prof. Cornelia Juratoni)

2. Răzvan Toth(CE „Emanuil Gojdu” Hunedoara, prof. Raul Popa)

3. Claudiu Șuibea (LT „Matei Corvin” Hunedoara, prof. Gheorghe Păiuș)

Rezultate cros copii

Fete U10

Advertisement

1. Ștefania Niță (CSȘ Hunedoara, prof. Ștefan Bergegszaszy)

2. Aida Toma (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

3. Anastasia Vârtic (CSȘ Hunedoara, prof. Ștefan Bereszaszy)

Băieți U10

1. Leonard Schwerin (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

Advertisement

2. Tudor Todereanu (LPS Cetate Deva, prof. Andreea Todereanu)

3. Dragoș Pătrunjel (CS Teliuc, prof. Nicolae Cîrstea)

Fete U11

1. Ada Agrigoroaiei (CSȘ Hunedoara, prof. Mircea Popovici)

2. Natalia Aparaschivei (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

Advertisement

3. Karina Avrămuță (CSȘ Hunedoara, prof. Mircea Popovici)

Băieți U11

1. Silviu Apur (CSȘ Hunedoara, prof. Mircea Popovici)

2. Lucas Mureșan (CSȘ Hunedoara, prof. Mircea Popovici)

3. David Pavel (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

Advertisement

Fete U12

1, Antonia Palkovaci (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

2. Anastasia Orzan (CSȘ Hunedoara, prof. Mircea Popovici)

3. Claudia Toma (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

Băieți U12

Advertisement

1. Fabian Alexa (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

2. Angelo Schwerin (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

3. Mario Szabo (CS Teliuc, prof. Nicolae Cîrstea)

Fete U13

1. Lavinia Anițescu (CSȘ Hunedoara, prof. Mircea Popovici)

Advertisement

2. Raluca Apostu (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

3. Bianca Taurisano (CSȘ Hunedoara, prof. Mircea Popovici)

Băieți U13

1. Claudiu Roșian (CS Teliuc, prof. Nicolae Cîrstea)

2. Darius Gavriloaie (CSȘ Hunedoara, prof. Mircea Popovici)

Advertisement

3. Andrei Banu (CS Ghelari, prof. Emerson Toma)

Citeste mai mult ...

Actualitate

Polițiștii fac verificări pentru depistarea unei minore de 15 ani

Publicat

pe

Redactat de

Polițiștii fac verificări pentru depistarea unei minore de 15 ani

Polițiștii din municipiului Hunedoara au fost sesizați, în data de 1 aprilie, a.c. în jurul orei 21.00, de un bărbat din județul Timiș cu privire la plecarea voluntară a nepoatei sale *PETRIVICI SANDRA MELISA*, de 15 de ani, din localitatea Linz (Austria), unde locuiește împreună cu părinții săi.

Din primele verificări, minora ar fi plecat în după amiaza zilei de azi, fără acordul părinților, spre România împreună cu un bărbat de 21 de ani, din județul Hunedoara.

PETROVICI SANDRA MLELISA prezintă următoarele semnalmente: înălțime 1,65 m., greutate 60 kg., păr șaten (lung), ten deschis la culoare.

Polițiștii continuă activitățile investigative și de căutare în vederea depistării minorei, care a fost dată în consemn la frontieră.

Persoanele care dețin informații, ce ar putea ajuta la depistarea acesteia, sunt rugate să apeleze numărul de urgență 112 sau cea mai apropiată unitate de poliție.

Advertisement
Citeste mai mult ...

Actualitate

4,55 la sută – rata şomajului în județul Hunedoara, la sfârșitul lunii februarie

Publicat

pe

Redactat de

 

 

Rata șomajului în județul Hunedoara a fost calculată, la sfârșitul lunii februarie 2025, la o valoare de 4,55 la sută. În evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Hunedoara erau înregistrați 6.964 de șomeri, dintre care 3.884 femei.

“Din totalul de 6.964 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Hunedoara, 1.961 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 5.003 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, 2.207 șomeri provin din mediul rural și 4.757 sunt din mediul urban”, a informat AJOFM Hunedoara.

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă sugestiv astfel:

Advertisement

Grupa de vârstă

Stoc la finele lunii

Total

6.964

< 25 ani

Advertisement

662

între 25-29

493

între 30-39

1.240

Advertisement

între 40-49

1.691

între 50-55

1.442

peste 55 ani

Advertisement

1.436

Sursa: AJOFM Hunedoara

 

Șomerii cu studii gimnaziale au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Hunedoara 26 %, urmat de cei cu studii liceale 25 %, iar 23 % sunt șomeri fără studii și cu nivel de studii primare. Șomerii care au absolvit învățământul profesional sau școli de arte și meserii reprezintă 15 % din totalul șomerilor înregistrați, cei cu studii superioare sunt 9 %, iar cei cu învățământ postliceal sunt 2 %.

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 247 persoane foarte greu ocupabile, 1.492 greu ocupabile, 4.805 mediu ocupabile, iar 420 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre”, a mai informat AJOFM Hunedoara.

Citeste mai mult ...

Actualitate