Cea mai recentă publicație a Muzeului Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva este cartea ”Obiceiul fumatului în Transilvania (secolele XVII-XIX). Pipe descoperite în cetatea Deva”. Lucrarea poartă semnătura lui dr. Ionuț-Cosmin Codrea, arheolog MCDR.

După 15 ani de cercetare

Lucrarea a părut după o cercetare de un deceniu și jumătate. ”Unul dintre cele mai cunoscute monumente istorice din România, cetatea Deva a fost construită începând din secolul al XIII-lea, a ajuns la forma maximă, cu trei incinte succesive, în secolul al XVII-lea și a fost distrusă într-o explozie accidentală în secolul al XIX-lea. O istorie îndelungată, zbuciumată, pentru care astăzi stau mărturie doar ruinele din piatră care înconjoară Dealul Cetății, situat în partea nordică a orașului Deva. Cercetarea arheologică cu caracter preventiv, menită inițial să fundamenteze proiectele de restaurare a cetății, a debutat în anul 2008 în zona cea mai veche (Incinta I) și a continuat în 2013-2015 în incintele din epoca modernă (Incintele II și III), acoperind cea mai mare parte din teritoriul cetății”, arată, în “Cuvânt înainte” al cărții, dr. habil. Daniela Marcu-Istrate, Responsabil științific al șantierului arheologic de la Cetatea Deva, 2008-2022.

Peste 600 de artefacte dexcoperite

În patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva există un număr semnificativ de artefacte rezultate în urma săpăturilor arheologice desfășurate în Cetate. Printre acestea se numără 638 de fragmente de pipe, o colecție impresionantă, ”reprezentând în momentul de față, probabil, unul dintre cele mai importante loturi de pipe arheologice de pe teritoriul României.”

Cartea reprezintă o prezentare complexă asupra consumului de tutun și fumatului în Transilvania, în context european și chiar internațional, în sec. XVII-XIX, ”fiind prima dintr-o serie care își propune să introducă în circuitul științific arheologia cetății Deva, urmărind o reconstituire istorică complexă, care să redea cotidianul din spatele puternicelor ziduri de incintă, așa cum este reflectat acesta de urmele lăsate în pământ, de cioburile din lut, instrumentele din metal sau piatră sau, în modul cel mai realist, de monedele pierdute ici și colo. Pipele sunt, în această reconstituire, unul dintre cei mai semnificativi indicatori, iar prelucrarea lor exhaustivă ne asigură un instrument de lucru pentru care nu putem să fim decât recunoscători. Cu siguranță aceasta va fi opinia oricărui arheolog implicat în cercetarea post-medievală și în prelucrarea materialelor arheologice, dar în același timp cartea va fi cu siguranță utilă studenților și cercetătorilor aflați în diferite stadii de perfecționare profesională. De altfel, dincolo de calitatea științifică remarcabilă, Ionuț-Cosmin Codrea ne oferă o lectură plăcută, agreabilă pentru orice cititor, nu neapărat fumător”, se mai arată în același „Cuvânt înainte”.

Lucrare de referință

Autorul volumului, dr. Ionuț-Cosmin Codrea, specializat în perioada evului mediu. ”Acresta a participat la toate campaniile de cercetare arheologică a cetății Deva și a rămas reprezentantul arheologilor în șantierul de restaurare pentru aproape un deceniu, asistând practic toate mișcările de pământ care s-au făcut acolo. Ca și ceilalți membri ai colectivului de arheologi, a participat la documentarea săpăturilor, la analiza documentațiilor și la inventarierea preliminară a materialelor arheologice, fiind unul dintre autorii rapoartelor tehnice de săpătură întocmite în diferite etape. Această îndelungată experiență a pus fundamentul unei cunoașteri profunde a cetății în ansamblul ei, dincolo de aparențele actuale, și a deschis calea către reconstituirea istorică pe multiple paliere(…).Cercetarea întreprinsă de Ionuț-Cosmin Codrea a produs, fără îndoială, o lucrare de referință pentru cunoașterea acestei categorii de artefacte în Europa central-estică, ale cărei ecouri se vor resimți din plin în cercetarea internațională”, se mai menționează în sursa anterior citată. Volumul poate fi achiziționat de la Magazinul de Suveniruri al MCDR, aflat la parterul Palatului Magna Curia, Deva.