Editorial
Vasile Blaga, „bulldogul” devenit peste noapte „lup moralist”
Candidat la funcţia de preşedinte al PDL, Vasile Blaga a reuşit sã transforme competiţia internã din partid într-o campanie marca USL. Prezent la Deva pentru a-şi susţine moţiunea în faţa democrat-liberalilor hunedoreni, „Bulldogul” a dat de înţeles cã unele proiecte de reformare a statului român înteprinse de Guvernul Boc au eşuat, a criticat unele mãsuri de austeritate şi a „plâns” pe umerii primarilor PDL care au fost vãduviţi de fonduri consistente, deşi ai lor erau la „butoane”. Mai mult, cu toate cã, pe parcursul pledoariei sale a susţinut cu tãrie cã acest partid este unul de dreapta, singurele mãsuri luate de fosta guvernare pe care Vasile Blaga le-a lãudat şi însuşit au fost cele de stânga, respectiv venitul minim garantat sau majorarea pensiilor unor categorii profesionale în urma recalculãri acestora. Din punctul meu de vedere, atât susţinãtorii lui Vasile Blaga, printre care Andreea Paul Vass şi Traian Ungureanu (i-am enumerat pe cei doi deoarece a fost o surprizã pentru mine sã îi vãd alãturi de Blaga), cât şi Vasile Blaga nu vor sã conştientizeze cã dezastrul de la alegerile parlamentare nu s-a datorat nici mãsurilor de austeritate luate de Guvernul Boc şi nici reformelor impuse de Traian Bãsescu. PDL-ul şi-a pierdut electoratul tocmai din cauza faptului cã lideri precum Vasile Blaga au preferat sã mimeze reformarea statului blocând sau reuşind sã amâne unele proiecte de legi. Rezultatele alegerilor de la Cluj, unde Emil Boc a fost reales primar, cât şi eşecul înregistrat de USL la referendum, au demonstrat cã atât fostul premier, cât şi Traian Bãsescu au avut de partea lor tocmai electoratul de dreapta la care Vasile Blaga face referire. Ce nu înţelege însã Vasile Blaga este cã electoratul de dreapta cãruia pretinde cã i se adreseazã nu poate fi minţit şi adus la urne precum cel de stânga. Este electoratul care a refuzat prezenţa la urne la alegerile parlamentare taxând ipocrizia unor politicieni ca Blaga, Videanu, Flutur şi mulţi alţi asemeni lor. Acesta este principalul motiv pentru care PDL-ul este în situaţia pe care Vasile Blaga nu vrea sã şi-o asume sub nicio formã. Cu siguranţã, Vasile Blaga va câştiga fãrã emoţie aceastã competiţie internã, pentru cã liderul PDL îi are aproape pe toţi democrat-liberalii care pot asculta ore în şir discursuri despre reformarea statului român fãrã a înţelege nimic… şi sunt mulţi.
Editorial
USL-ul n-a murit, USL-ul se transformă. USL- 2.0, varianta „Pasărea Phoenix”?
Dacă avea cineva vreun dubiu cum că experiența din anul 2011, când Uniunea Social Liberală, căreia îi spunem simplu: USL, nu va mai putea vreodată să revină pe scena politico-guvernamentalo-socialo, s-a înșelat. Alianța între partidele de dreapta și stânga, deși frumos prezentată, îmbrăcată și parfumată, nu a funcționat la acea vreme. Lucru care pune multe semne de întrebare și asupra unui posibil nou guvern format de PNL-UDMR-PSD, un fel de USL 2. Întrebările sunt cât se poate de firești: cine va fi premier, ce numiri se vor face, revine Cîțu ca primă opțiune pentru această funcție, chiar dacă alianța inițială, PNL-UDMR-USR, s-a destrămat tocmai din cauză că useriștii nu l-au mai vrut pe Cîțu. Vine PSD cu vreo propunere de premier? Ce face UDMR în tot acest timp? Și, poate cea mai importantă întrebare: muncim și noi ceva pentru patrie și popor? Că de făcut, ne facem de vreo 30 de ani, ba chiar putem să fim campioni la capitolul „mimă”.
Liberalii sunt împărțiți acum în două tabere, una în care Cîțu este șeful și o alta în care Orban încă mai vrea să aibă un cuvânt de spus. PSD își freacă mâinile de bucurie și așteaptă la colț, pentru a da la gioale liberalilor fâstâciți uneori. Astfel, pesediștii au șanse mai mari de a câștiga electorat. Să nu uităm un lucru: campaniile electorale nu se încheie niciodată. Vara aceasta a fost sub semnul alegerilor interne la PNL și USR. Practic, universul s-a învârtit în jurul acestora și orice ar fi vrut să facă cei de la cârma acestei țări, nu au prea putut, căci, deh, așteptăm să iasă fumul alb de la liberali și useriști. Fumul alb a ieșit, dar o dată cu el au început să zboare și porumbeii… Și, iată că, acum, ne aflăm în fața unui nou scenariu în care liberalii ar putea bate palma cu social-democrații. Pentru patrie? Pentru binele poporului? Pentru interesele comune naționale? Pentru ei și interesele lor? Greu de spus. Cert este că bătrânul pește (România, care are formă de pește-n.red.) are nevoie de un guvern stabil, de reforme, de bani europeni, de proiecte și de viziune.
Așa că, până se mai zgârie câteva uși liberale și pesediste, un lucru e clar:
USL-ul n-a murit, USL-ul se transformă! Trăiască! Hip, hip, ura!
Actualitate
Președintele Consiliului Județean poate fi ales ca un primar? Cât la sută dintre votanți aleg omul și cât la sută partidul din care face parte?
O dată la patru ani, candidații pentru funcțiile de primari, consilieri locali, consilieri județeni și președinte de consiliu județean cer oamenilor voturile lor, pentru a câștiga un mandat în fruntea comunităților pentru care intră în „bătălia” electorală. În acest an, alegerile locale vor avea loc în data de 27 septembrie, însă, până atunci, candidații vor avea timpul necesar pentru a vă convinge că merită votul cetățenilor sau nu. Așadar, astăzi o să vă prezentăm candidații pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara, dar și ordinea pe buletinele de vot, prilej cu care solicităm cititorilor noștri să ne transmită, pe e-mail sau pe pagina noastră de Facebook, părerea lor cu privire la criteriile după care se ghidează atunci când aleg președintele consiliului județean.
S-ar putea spune că primarii sunt mult mai apropiați de cetățenii comunității pe care o reprezintă, însă, de ce nu ar putea fi privit și președintele de consiliu județean la fel? Hunedorenii ar trebui să facă o analiză destul de dură asupra a celui care urmează ca în următorii patru ani să gestioneze banii fiecăruia dintre ei. Se spune că electoratul este cel care are posibilitatea de a taxa sau de a oferi un vot de încredere atunci când sunt organizate alegerile. Astfel, cel care urmează să îi reprezinte la nivelul județului ar trebui să fie analizat individual, fiindcă de aceea este ales uninominal. Președintele Consiliului Județean a mai fost ales uninominal în 2008 și 2012, în rest, de la înființarea consiliilor județene acesta a fost ales din rândul consilierilor județeni, de către aceștia, prin vot secret.
În urma tragerii la sorți, pe buletinele de vor ce vor fi utilizate în Circumscripția Electorală Județeană nr.22 Hunedoara, la alegerile locale din data de 27 septembrie, ordinea pentru președintele Consiliului Județean Hunedoara este următoarea:
-
Partidul Social Democrat (PSD)– Laurențiu Nistor, 69 de ani, președintele Organizației Județene a PSD Hunedoara. În perioada iunie 2016 – decembrie 2016 a fost președintele Consiliului Județean Hunedoara.
- Partidul PRO România – Iulian Dacian Ciodaru, 37 de ani, vicepreședinte PRO România Hunedoara. A ocupat funcții de conducere la Universitatea din Petroșani, fiind și consilier județean.
-
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) – Mircea Ioan Moloț, 70 de ani, președintele organizaţiei județene ALDE. A mai fost președintele CJ timp de 11 ani.
-
Partidul Mișcarea Populară (PMP) – Robert Eugen Muzsic, 47 de ani, a fost consilier local al municipiului Hunedoara
-
Partidul Ecologist Român (PER)– Daniel Constantin Muntean, 46 de ani, inginer diplomat, consilier local al municipiului Deva
-
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)- Cosmin Alin Roncioiu, 47 de ani, decanul Baroului Hunedoara
-
Alianța PNL-UDMR-PNȚCD – Adrian Nicolae David, 38 de ani, prim-vicepreședinte al PNL Hunedoara, în perioada iunie 2015 – iunie 2016 a fost președinte al CJ Hunedoara, iar în ultima perioadă a fost administrator public al Devei
-
Partidul României Europene (PRE)– Romi Cărmăzan, 49 de ani, a fost comisar șef al Comisariatului pentru Protecția Consumatorului Hunedoara, iar din 2015 este directorul Oficiului Județean de Poștă Hunedoara
-
Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) (PPU-SL)– Paul Vasile Tomotaș, 44 de ani, economist specializat în optimizări de costuri pentru întreprinderi și dezvoltări de business.
În ceea ce privește buletinele de vot pentru alegerea consiliului județean, ordinea este următoarea:
-
Partidul Social Democrat
-
Partidul PRO România
-
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților
-
Partidul Uniunea Salvați România
-
Partidul Mișcarea Populară
-
Partidul Ecologist Român
-
Partidul Libertate, Unitate, Solidaritate
-
Partidul Pentru Unirea Românilor
-
Partidul Forța Națională
-
Alianța Electorală PNL-UDMR-PNȚCD
-
Partidul României Europene și Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal).
Pentru că ne pasă de părerea dumneavoastră, a cititorilor noștri, vă lansăm și o provocare: scrieți-ne pe adresele de e-mail: redactia@servuspress.ro, valentin@tmt.ro sau pe pagina de Facebook a cotidianului „Servus Hunedoara” care sunt criteriile după care vă ghidați atunci când alegeți președintele de consiliu județean. Alegeți omul, partidul sau vă ghidați în funcție de culoarea politică a primarului din localitatea din care proveniți?
Actualitate
Om de la marginea societății, lăsat să cutreiere străzile dezbrăcat, sub privirile oripilate ale trecătorilor
Este îngrijorător cum societarea în care trăim a început să se degradeze și să își piardă tot mai mult din ceea ce înseamnă empatie și responsabilitate. În același timp este revoltător faptul că autoritățile rămân surde, mute și oarbe la nevoile unui om, chiar dacă acesta poartă stigmatul de „boschetar”. Este vorba despre un bărbat care, se pare, nu are documente de identitate, iar de câteva luni poate fi observat, îndeosebi pe Bulevardul Iuliu Maniu, din Deva, și chiar pe centrul orașului, plimbându-se printre trecători în fundul gol, cu pantalonii în vine. Este clar că omul are probleme psihice, însă, după ce „este învârtit” într-un cerc vicios în care fiecare dintre instituțiile care intervin sunt limitate din punct de vedere legal, acesta ajunge din nou pe stradă și situația se repetă la nesfârșit. De nenumărate ori, polițiștii locali și jandarmii l-au oprit și l-au pus să se îmbrace. Cam atât pot face din punct de vedere legal și, eventual, să îl sancționeze, dar în acest caz, pe cine, pentru că omul, pe lângă că nu are documente, nu prea este conștient de ceea ce face. A fost transportat de nenumărate ori, de echipajele de prim ajutor, la Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului din Deva, unde a fost spălat și deparazitat, ulterior ajungând tot pe stradă. Fără documente de identitate, acesta nu poate fi internat în vreo unitate medicală. În plus, nu are nicio sursă de venit pentru a putea fi internat într-un centru pentru persoane cu astfel de probleme. Partea bună a lucrurilor este că, deocamdată, omul a fost pașnic, nu a avut manifestări violente. Însă, nu se știe niciodată cum situația poate degenera.
Din păcate, autoritățile acestui stat sunt obișnuite să tărăgăneze lucrurile și să le lase de azi pe mâine, poate se rezolvă de la sine. Doar că, de cele mai multe ori, situații de acest gen se transformă în tragedii, și abia atunci se acționează, aruncându-se concomitent vina și responsabilitatea dintr-o curte în alta. Sunt o grămadă de organizații și de fundații care nu fac decât să mulgă bani de la stat pentru a face mai nimic concret în afară de campanii de informare sau de prevenire. Există, în municipiul Deva, un adăpost, unde acești oameni ai străzii se pot adăposti pe timp de noapte, dar nu este o soluție plauzibilă pentru acest individ. Nici dacă i s-ar pune un diagnostic și ar fi transportat la spitalul de la Zam nu ar fi o soluție. Nefiind violent, acestuia, cel mai probabil, i s-ar administra un tratament, după care ar fi liber să plece și, evident, să ajungă în același loc de unde a plecat. De parcă ar fii personajul principal din firmul artistic „Ziua Cârtiței”, care retrăiește, din nou și din nou, aceeași zi, cu aceleași personaje, făcând aceleași lucruri.
Cum este în alte state
În Finlanda, spre exemplu, ţară renumită pentru generoasele ei ajutoare sociale, statul a reușit, în opt ani, printr-un program național, să reducă numărul persoanelor fără adăpost cu 35 la sută. Statul, municipalităţile şi câteva fundaţii şi-a pus laolaltă resursele şi au obţinut rezultate. Practic, acestor oameni li se oferă o locuință și sunt integrați într-un program special. Acest plan social, denumit Strategia „Housing First”, care înseamnă că fiecare om ar trebui să aibă casa lui, chiar dacă e toxicoman sau şomer, nu-i obligă pe aceștia la nimic. Ei trebuie doar să își refacă viața.
Până la urmă, acestea ar trebui să fie adevăratele probleme la care cârmuitorii țării să găsească soluții. Pe aceste teme ar trebui să existe discuții aprinse în Guvernul României. Dar, până la urmă cum ar putea Statul Român să se ocupe de acești oameni când nici pacienții internați în spitale nu sunt tratați cu un minimum de respect.
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Poliția caută o femeie însărcinată și fiica sa de 2 ani, dispărute din Peștișu Mic
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Intervenție salvatoare la Dobra: Patru pompieri hunedoreni, eroi în timpul liber
-
Actualitatecu o zi in urma
Accident rutier la Geoagiu: Mașină proiectată într-o casă, o femeie salvată de pompieri
-
Actualitatecu o zi in urma
FOTO: Accident rutier pe DN 7: Patru răniți transportați la spitale din Orăștie, Deva și Hunedoara
-
Actualitatecu 2 zile in urma
FOTO: Accident cu patru victime în municipiul Hunedoara
-
Actualitatecu o zi in urma
Accident rutier pe DJ 672, la Rișca: Două persoane au fost transportate la spital
-
Stiri nationalecu 2 zile in urma
A murit cântăreţul Gabriel Cotabiţă
-
Actualitatecu o zi in urma
Prezența la vot – Alegeri prezidențiale, Tur 1: 19,89 la sută dintre hunedoreni au votat, până la ora 13:00