Premierul Marcel Ciolacu a anunţat joi că PSD se retrage de la masa discuţiilor pentru formarea Executivului şi va vota în Parlament un guvern de dreapta.

„Nu poţi să stabileşti ceva concret cu oameni care una vorbesc în interior şi alta vorbesc în faţa presei. Nu poţi face nimic cu aşa-zişi parteneri cărora le e ‘silă’ să stea la masă cu tine şi care au impresia că aşa se ‘murdăresc’. PSD a suportat destul astfel de atitudini, fără să comenteze şi fără să îşi pună poalele în cap, aşa cum au făcut ceilalţi. Acest mod de lucru este total contraproductiv în faţa oamenilor. De aceea, PSD se retrage cu demnitate de la masa discuţiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta. O facem pentru că această ţară are nevoie urgent de un guvern care să gestioneze problemele curente până la alegerile prezidenţiale care vor urma. România nu trebuie să fie aruncată în aer de atitudini puerile şi orgolii prosteşti”, a scris premierul pe Facebook.

Marcel Ciolacu a adăugat că atât el, cât şi partidul pe care îl conduce au înţeles perfect votul românilor, care „a fost un vot la blam la adresa unei clase politice mai preocupată de certuri sterile şi răzbunări decât de viaţa românilor”.

„Tocmai de aceea am considerat că suntem obligaţi să lăsăm la o parte ce a fost, să trecem peste nerespectarea cuvântului dat de partenerii noştri de Coaliţie şi să încercăm să mergem mai departe, împreună, pentru a da cât mai repede un guvern stabil şi funcţional acestei ţări ! Fiind conştienţi de situaţia gravă în care se află România, lucru pe care nu doar partenerii europeni, ci şi instituţiile financiare internaţionale l-au semnalat deja, am mers chiar mai departe, iniţiind demersurile coagulării unei coaliţii mai largi, formată din toate partide pro-europene. Din păcate, nu poţi construi nimic durabil cu parteneri care sunt incapabili să depăşească propriile orgolii şi clişee ideologice şi care se comportă la fel ca în campania electorală care ne-a adus aici”, a precizat Ciolacu.

Sursa: AGERPRES

Termenele de implementare pentru măsura care vizează mecanismul de licenţiere prevăzut de Ordonanţa de Urgenţă pentru unele produse din Ucraina şi măsurile cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare se vor prelungi, a anunţat, miercuri, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul şedinţei de Guvern.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Durabile (MADR), în ceea ce priveşte OUG 84/2023 pentru unele produse din Ucraina, termenul de aplicare se va prelungi după data de 31 decembrie 2024, până la 31 iulie 2025 inclusiv, pentru menţinerea unui echilibru al pieţei produselor agricole din România şi a viabilităţii fermelor cu activitate în sectoarele vegetal şi zootehnic, dar şi a procesatorilor români.

„Măsura a fost propusă întrucât mecanismul de licenţiere prevăzut de OUG nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare şi reacţie coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole, precum şi modificările şi completările ulterioare, a avut ca impact atenuarea şi stabilizarea producţiei interne a României şi a pieţei unor produse agroalimentare, respectiv: grâu sau meslin, porumb, oleaginoase, făină de grâu, zahăr, ouă, carne de pasăre, cu efecte benefice pentru întreg lanţul agroalimentar”, se arată în comunicat.

Referitor la OUG 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 30 iunie 2023, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 10/2024, articolul 8 se modifică, astfel încât noul termen de aplicare a acestui act normativ va fi 30 iunie 2025.

Limitarea adaosurilor comerciale practicate în procesarea, distribuţia şi comercializarea unor produse alimentare esenţiale a determinat scăderea preţurilor pentru aceste categorii de produse şi, implicit, a crescut puterea de cumpărare a populaţiei. Totodată, în perioada de aplicare a măsurii cu caracter temporar prevăzute de OUG nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, aprobată prin Legea nr. 10/2024, indicii preţurilor de consum au scăzut, susţine MADR.

„Decizia de prelungire a termenului de aplicare a acestei OUG a fost luată ca urmare a faptului că, în perioada de iarnă, cheltuielile cu utilităţile cresc, situaţie care determină o scădere a puterii de cumpărare a populaţiei, iar nevoia de a achiziţiona produse agricole şi alimentare la preţuri scăzute se menţine în ceea ce priveşte produsele incluse în anexa la OUG nr. 67/2023. Astfel, modificarea actului normativ a vizat asigurarea accesului populaţiei cu venituri mici la alimente de bază şi, implicit, protejarea consumatorului final”, au explicat reprezentanţii ministerului.

Sursa: AGERPRES

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) dezminte categoric informațiile vehiculate recent în spațiul public, potrivit cărora, „începând cu 2025, ANAF va percepe 10% din banii aflați în conturile bancare ale contribuabililor”.

Reprezentanții ANAF au reacționat și au transmis un comunicat în care atrag atenția că această informație este falsă.

„Conform legislației în vigoare, „contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiții, cum ar fi dobânzile obținute din economiile bancare, dividendele, câștigurile de pe piața de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară. Contribuția de 10% se datorează la o bază anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în funcţie de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în cele trei intervale. De exemplu, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%) sau dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%)”, se arată în comunicatul oficial al instituției.

Reprezentanții ANAF subliniază că nu se percep contribuții pentru sumele existente în conturile bancare, ci doar pentru dobânzile generate de aceste sume, dacă veniturile totale din investiții depășesc plafonul legal.

„Regimul actual de plată a CASS pentru veniturile din investiții (inclusiv dobânzi) este instituit din anul 2018”, mai transmit oficialii ANAF.

ANAF încurajează contribuabilii să se informeze exclusiv din surse oficiale, pentru a evita confuziile sau interpretările greșite. Pentru informații fiscale cu caracter general contribuabilii pot apela Call Center la numărul 031.40.39.160.