Poșta Română a început distribuirea ajutorului financiar acordat de Guvern pentru pensionarii cu venituri mici. Este vorba despre o prima tranșă de 400 de lei.

“Pensiile, împreună cu acest sprijin, vor fi livrate prin Poșta Română între 1 și 15 aprilie, iar cei care primesc pensia pe card vor beneficia de sume începând cu 12 aprilie”,  au precizat reprezentanții Companiei Naționale Poșta Română.

Foto: Poșta Română

Guvernul a aprobat, prin Ordonanță de Urgență, acordarea unui sprijin financiar de 800 de lei pensionarilor ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei, echivalentul valorii nete a salariului minim pe economie, măsura de protecție socială fiind luată de Executiv pentru a veni în sprijinul persoanelor cu venituri reduse. Suma de 800 de lei este acordată în două tranșe egale, așadar, câte 400 de lei în luna aprilie 2025, respectiv decembrie 2025.

Plățile se fac prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii, iar fondurile sunt cuprinse în bugetul pe anul curent. Sprijinul financiar nu se ia în calcul la stabilirea plafonului privind aprobarea programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință a medicamentelor și nici la acordarea venitului minim de incluziune și nici la acordarea biletelor de tratament balnear prin sistemul organizat și administrat de Casa Națională de Pensii Publice.

Intervalul de vârstă la care copiii utilizează rețelele sociale a scăzut la 5 – 10 ani, aproape jumătate dintre copii petrec peste șase ore pe zi în mediul digital, arată un studiu al organizației Salvați Copiii România. Experții Salvați Copiii România avertizează asupra riscurilor date de supra-expunerea online: însingurare, anxietate și fragilizare emoțională.

Conform unui studiu al organizației Salvați Copiii România (2025), aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste șase ore pe zi în mediul digital, iar cea mai mare parte a acestui timp este alocată rețelelor sociale, unde simt presiune, suprastimulare și, uneori, respingere.

“Copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru această hiper-stimulare, pentru violența din mediul online, pentru viețile ‘perfecte’ ale altora și ajung să se simtă inadecvați, invizibili sau marginalizați’, avertizează experții Salvați Copiii România, într-un comunicat.

Statisticile Salvați Copiii atenționează că un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.

“Pe rețelele sociale, copiii pot ajunge în comunități toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu sunt, iar copiii sunt transformați în pradă ușoară și au iluzia apartenenței la grup. Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofesive, promovând și cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare”, se arată în comunicat.

Potrivit organizației Salvați Copiii, în 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este de 5-10 ani, în condițiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau rețelele sociale era de 8,2 ani. “Doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere comparativ cu 2021 și 2024, arată cel mai recent studiu realizat în rândul copiilor, din 2025. 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online, majoritatea acestui timp fiind dedicat rețelelor sociale. Un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid. În 2023, adolescenții semnalează deja că rețelele sociale îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată”, se arată în același comunicat transmis de Salvați Copiii România.

Conform sursei citate, între 66% și 84% dintre copii au postat conținut online în ultimul an, iar cei mai puțini au fost cei care au făcut acest lucru pe rețelele sociale (66%), urmați de cei care au postat într-un joc online (69%), în mesageria privată (81%) și în cadrul unui grup sau forum (84%). Riscul cel mai mare de transmitere a informațiilor personale este prin mesageria privată, unde fetele au afirmat că au făcut acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată decât băieții (86% vs 72%), arată datele celei mai recente cercetări realizate de Organizația Salvați Copiii România, în 2023, “Conduita tinerilor pe rețelele de socializare”. Un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau de posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%). În plus, 59% dintre părinți se tem că copiii lor ar putea fi victime ale infracțiunilor pe internet. Aceste cifre arată o conștientizare crescută a riscurilor online și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția copiilor în mediul digital.

32% dintre părinți afirmă ca fiul / fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat

“În spatele comportamentelor copiilor și adolescenților, uneori retrase, alteori iritabile, există o realitate greu de înțeles de către părinți, este o lume digitală care îți cere să fii prezent, activ, fericit, popular, perfect! Nu ai voie să greșești, să te oprești din postări sau reacții, pentru că vei fi sancționat prin excludere sau tăcere. Pe rețelele de socializare, unde tinerii sunt prezenți mai mult de 6 ore pe zi, ei sunt constant expuși unei presiuni tăcute, de a se compara cu ceilalți sau cu standarde nerealiste de frumusețe, de a primi validare prin numărul de like-uri, de a-și ascunde defectele cu ajutorul filtrelor”; se mai arată în comunicat.

Ce recomandă părinților psihologii Salvați Copiii

Psihologii Salvați Copiii recomandă părinților să construiască relații de atașament sigure, unde copilul să se simtă văzut, auzit, acceptat, să fie modele de reglare emoțională, pentru că copiii învață mai mult din cine suntem decât din ce le spunem, să fie curioși, să adreseze întrebări simple, nu acuzatoare: „Ce mai e nou în social media?”, „Ce înseamnă acest emoji?”, „Cum te simți când vezi astfel de postări?”, să se uite, cu blândețe, la propria copilărie, pentru că felul în care au fost tratați și iubiți influențează felul în care își tratează și iubesc proprii copii.

România nu va trimite niciun militar în Ucraina, dar țara noastră ar putea fi un hub de transport pentru forțele desemnate, în cazul unui plan de pace în țara vecină, a declarat, joi, președintele interimar Ilie Bolojan, aflat la Paris.

El a participat la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai ‘Coalition of the willing’ privind securitatea în Ucraina.

Președintele interimar a arătat că România trebuie să fie pregătită, în acest sens, ‘cu partea logistică’.

Acesta a abordat situația unor eventuale acorduri de pace dintre Ucraina și Rusia și a evocat coordonarea cu SUA.

‘Această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ține atât de ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor (…) și, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asiguratorii, în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, ci este o pace robustă, care asigură atât Ucraina, cât și Europa’, a mai arătat președintele.

În acest context, a evidențiat că au existat la Paris discuții legate de forțe de garantare a păcii, în cazul unui asemenea acord.

‘Din acest punct de vedere, așa cum am mai spus, România nu va trimite – și am anunțat această chestiune cât se poate de clar – niciun militar român în Ucraina. Dar într-o situație ipotetică, în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize privind forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție. Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front. Ar putea fi localizate sau pe Flancul de est, sau la o distanță mare de front, pe teritoriul Ucrainei. Și oricum, tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România, cel puțin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere, vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții, în așa fel încât Statul Major să știe care ar putea să fie aceste planuri, pentru că dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem să fim pregătiți cu partea de infrastructură logistică’, a afirmat Ilie Bolojan.

Sursa: AGERPRES