Copiii își lustruiesc ghetuțele, în această seară, în așteptarea lui Moș Nicolae. Cei cuminţi vor găsi dulciuri şi jucării, iar cei obraznici nuieluşe. Se spune că, în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Moş Nicolae vine, punctual, lăsându-le celor mici în cizmuliţe daruri. Spre deosebire, de Moş Crăciun, acesta nu se arată niciodată. Povestea darurilor împărţite pe furiş în noaptea de Sfântul Nicolae începe din vechime.

Sfântul Nicolae este sfântul naţional al Rusiei şi al Greciei şi sunt mii de biserici care îi poartă numele. Este cunoscut ca fiind prietenul şi protectorul celor în necaz. Legenda povesteşte despre dragostea lui pentru copii, despre bunătatea lui şi despre miracolele pe care le-a făptuit. Probabil, cea mai cunoscută poveste este aceea care dă ştire despre felul în care a ajutat trei surori.

Se spune că, Sfântul Nicolae a ajutat trei fete sărmane din oraşul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără să fie văzut. Cele trei fete trăiau într-o sărăcie lucie, motiv pentru care tatăl lor plănuia să le vândă, crezând că astfel se va îmbogăţi. Plânsetele şi rugăminţile fetelor nu l-au înduplecat pe bătrânul cu suflet hain. Sfântul Nicolae a aflat despre suferinţa lor şi noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în odaia fetei celei mai mari. Astfel, ea a reuşit să se mărite. La fel a făcut Moşul şi în următorii doi ani, iar celelalte două fete au reuşit să se aşeze şi ele la casele lor.

Povestea lui a ajuns şi în «Ţara lui Moş Crăciun»

Cu şase sute de ani mai târziu, ţarul rus Vladimir a vizitat Constantinopolul şi auzind de toate aceste poveşti frumoase despre episcopul Nicolae a decis să-l proclame sfântul Rusiei. Poveştile au ajuns chiar şi până în Laponia, la oamenii care călătoresc cu saniile trase de reni. Cei trei saci cu aur, pe care i-a dăruit Nicolae celor trei surori, l-au făcut să ajungă în atenţia comercianţilor din Italia de Nord. El era reprezentat în statui şi imagini, ţinând în mâini cei trei săculeţi cu aur, iar mai târziu, când a devenit sfântul comercianţilor, sacii au devenit mingi de aur, care îi reprezentau pe cămătari.

Dacă în ghetuţele copiilor cuminţi, Moş Nicolae lasă dulciuri şi jucării, micuţii neastâmpăraţi găsesc şi câte o nuieluşă. Ideea nuieluşei care pedepseşte are la bază un episod din viaţa marelui ierarh din secolul al IV –lea, la sinodul de la Niceea când blândul Nicolae l-a pălmuit pe ereticul Arie, poate chiar cu mâna aflată astăzi în biserica Sfântul Gheorghe cel Nou, din Bucureşti. Palma Sfântului Nicolae este închipuită în zilele noastre în tradiţionala nuieluşă.