„Ziua Mondială a Patrimoniului UNESCO” este marcată în fiecare an, în data de 16 noiembrie. Județul Hunedoara are privilegiul de a avea pe teritoriul său un patrimoniu remarcabil, care se bucură de recunoașterea UNESCO – Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, și se poate mândri cu patru persoane care dețin titlul „Tezaur Uman Viu”: Pera Bulz, Mircea Lac, Cosana Vinca și Petru Borza.
În data de 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (desfășurată între 17 oct.-21 nov 1972), statele membre ale UNESCO au adoptat Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural.
La cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca Ziua Patrimoniului Mondial.
Ansamblul Cetăților Dacice din Munții Orăștiei beneficiază de acest statut privilegiat, care-i conferă valoare și vizibilitate în țară și în întreaga lume. „Cetățile Sarmizegetusa Regia – fosta capitală a Regatului Dacic condus de Decebal, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna, dar și misterele din jurul acestora, stârnesc, deopotrivă, interesul cercetătorilor și vizitatorilor. Ruinele complexului fortificat din Munții Orăștiei prezintă imaginea unei civilizații înfloritoare și dezvoltate. Cetățile se află în administrarea Consiliul Județean Hunedoara, prin DGAMPT, și oferă celor care vin să descopere istoria locurilor trasee de vizitare bine puse la punct. La Sarmizegetusa Regia se derulează proiecte complexe de restaurare cu ajutorul fondurilor europene, iar aici a fost lansat și proiectul digital „Exploring Dacia”, realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național”, arată reprezentanții Direcției Generale de Administrare Monumente și Promovare Turistică – DGAMPT Hunedoara.
Însă, UNESCO nu înseamnă doar monumente, natură și știință, ci și recunoașterea meritelor unor personalități încă în viață, cu mare rol în păstrarea și promovarea culturii tradiționale. Programul „Tezaur Uman Viu” inițiat de UNESCO este continuat de Ministerul Culturii și reprezintă o recunoaștere a contribuției la salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
Județul Hunedoara are patru personalități cărora li s-a decernat titlul de „Tezaur Uman Viu”: taragotistul Pera Bulz în 2012, meșterul în prelucrarea lemnului și metalului Mircea Lac în 2018, rapsodul popular Cosana Vinca în 2021 și olarul Petru Borza în 2022.
Patrimoniul UNESCO în România
România are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO nouă elemente: biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al VI-lea (1993); Mănăstirea Hurezi (1993); sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999); cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999); centrul istoric Sighişoara (1999); ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999); situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991), pădurile de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017, pădurile vizate din România fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, judeţul Caraş Severin; Masivul Cozia, Lotrişor, judeţul Vâlcea; Codrul secular Şinca, judeţul Braşov; Codrul secular Slătioara, judeţul Suceava; Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ, judeţul Maramureş), peisajul minier de la Roşia montană (2021), Alba.
De asemenea, România are înscrise şi şapte elemente pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, respectiv ritualul căluşului (2008); doina (2009); ceramica de Horezu (2012); colindatul de ceată – dosar comun cu Republica Moldova (2013); dansul fecioresc din Ardeal (2015); meşteşugul ţeserii covoarelor de perete din România şi Republica Moldova (2016) şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) – dosar comun cu Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova (2017).
