Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, s-a aflat pe șantierul Lotului 2 (Margina -Holdea) al Autostrăzii A1 Lugoj -Deva, pentru a verifica stadiul lucrărilor.

“Stadiul este următorul: au fost achiziționate și aduse în șantier cinci linii complete de utilaje noi pentru realizarea forajului tunelurilor (vor fi 10 linii în total), iar la mijlocul lunii decembrie va începe primul foraj la primul fir de tunel și vor fi deschise, în total, opt fronturi de lucru de foraj pentru ca realizarea tunelilor să ne permită darea în trafic la finalul anului 2026”, a transmis, sâmbătă seară, pe pagina sa de pe rețeaua de socializare, secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu.

Metoda folosită, cea austriacă

Potrivit acestuia, metoda folosită va fi cea austriacă, ca și în cazul tunelului Momaia de pe Secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu – Pitești. “A fost finalizată activitatea de descărcare arheologică; a fost finalizată activitatea de deminare pe zonele cu situri arheologice; au fost realizate drumurile tehnice de acces; a fost finalizată etapa 1 a defrișărilor pădurilor aflate în fondul forestier de pe raza județelor Timiș și Hunedoara, urmând să se execute etapa 2 în exproprierile suplimentare; a fost realizată decopertarea vegetală pe întregul traseu al autostrăzii; a fost instalată o stație de betoane în organizarea de șantier de la Margina; au fost forați, armați și turnați 1100 piloți din totalul de 2200 de pe întregul amplasament; au început lucrările la tunel, executându-se forararea, armarea și turnarea piloților aferenți portalurilor Tunelului 1, Tunelului 2 și zonei cut & cover”, a mai transmis Scrioșteanu.

Citiți și: Zeci de exproprieri suplimentare pentru autostrada Lugoj – Deva

UMB a mobilizat 450 de muncitori și 200 de utilaje

Oficialul de la Ministerul Transporturilor mai spune că se execută lucrări de armare a grinzii de coronament portal 1 Tunel 1, lucrări de terasamente pe traseul autostrăzii, se realizează blocajul de arocamente la nivelul terenului de fundare, stratul de fundație din balast și a saltelelor din balast, se lucrează la toate structurile aferente acestui lot, se execută lucrări de relocare a DJ 100 și lucrări de relocare a rețelelor de utilități publice.

“Deși constructorul a început lucrările pe acest lot de puțin timp, mobilizarea acestuia este una foarte bună, având în șantier 450 muncitori și 200 utilaje, iar ritmul lucrărilor este unul susținut”, a adăugat secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu.

Conform lui, principalele lucrări ce vor fi realizate sunt: aproape 10 kilometri lungime, trei viaducte, două pasaje, 23 podețe, un Centru de Întreținere și Coordonare, două tuneluri cu o lungime totală de 2,13 kilometri, formate din câte două galerii unidirecționale prevăzute pe fiecare cale de circulație, cu platformă de 11,25 metri.

“Este unul dintre loturile pe care le vom finaliza în 2026, fiind finanțat din PNRR și depunem toate eforturile în acest sens. Totodată, ne menținem ținta ca odată cu finalizarea loturilor montane Sibiu-Pitești să circulam în 2028 la nivel de autostradă de la Constanța la Nădlac. Acest lot are o istorie de „așa nu” în ceea ce privește construirea infrastructurii, pentru că, din punctul meu de vedere, rezilierea din 2017 nu a fost o decizie bună, întrucât acum plătim mult mai scump această lucrare, iar constructorul al cărui contract a fost reziliat a câștigat penalități de zeci de milioane euro de la statul român”, a conchis secretarul de stat.

Sursa foto: Irinel Ionel Scrioșteanu/Facebook

Polițiștii de Imigrări din Hunedoara au emis peste o mie de permise de ședere, în primele 10 luni ale acestui an.

În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, poliţiştii de imigrări au asigurat managementul șederii și rezidenței pentru 2.608 persoane, dintre care 1.664 de străini din state terțe, cei mai mulți din Nepal, Moldova, Sri Lanka și 944 de cetățeni ai Uniunii Europene/Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, majoritatea din Italia, Germania și Grecia.

“Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt: angajarea în muncă și reîntregirea familiei. Ca urmare a aprobării dreptului de ședere au fost emise 1.027 de permise de ședere, dintre care 995 pentru ședere temporară și 32 pentru ședere pe termen lung. Au fost eliberate 194 de certificate de înregistrare și 25 de cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii Uniunii Europene/ Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene. În perioada analizată au fost înregistrate 1.071 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 844 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detașați, 196 de cereri au fost respinse, iar diferența se află în curs de soluționare. De asemenea, au fost înregistrate 33 de invitații pentru cetățenii din state terțe, fiind aprobate 22, trei au fost respinse, diferența fiind în curs de soluționare. Au mai fost înregistrate 17 cereri privind reîntregirea familiei cu cetățeni din state terțe. Tot în perioada de referință au fost emise 59 de documente de protecție temporară ca urmare a solicitărilor primite de la cetățeni proveniți din Ucraina”, se arată într-un comunicat al Biroului pentru Imigrări al Județului Hunedoara.

Patru cetățeni străini, depistați în situații ilegale

Pe linia combaterii șederii ilegale, în primele 10 luni ale acestui an, au fost organizate 10 activități specifice de control, în urma cărora au fost depistați în situații ilegale patru străini (doi din Pakistan, unul din Macedonia și unul din Republica Moldova). „Doi dintre aceștia, au fost introduși în Centrul de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Arad și unul în Centrul de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Otopeni, până la îndepărtarea de pe teritoriul țării noastre. Pe numele celui de-al patrulea a fost emisă decizie de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 zile de pe teritoriul României. Totodată, au fost aplicate 12 sancțiuni contravenționale (o sancțiune a fost aplicată persoanei juridice și 11 persoanelor fizice), în valoare totală de 14.400 lei, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, și a prevederilor O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în același comunicat.

Sesiuni de informare, în cooperare cu ITM Hunedoara

În perioada analizată, polițiștii Biroului pentru Imigrări al Județului Hunedoara, în cooperare cu reprezentanți din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara au organizat patru sesiuni de informare cu beneficiarii forței de muncă, sesiuni în care a fost prezentat cadrul juridic legal în care aceștia pot angaja străini. „La aceste sesiuni de informare au participat și străini, în special studenți, în scopul cunoașterii condițiilor de angajare și dreptul la muncă pe teritoriul României pe perioada studiilor, respectiv ulterior absolvirii acestora. Ca element de noutate, pentru a veni în sprijinul cetățenilor, Inspectoratul General pentru Imigrări a îmbunătățit și a crescut eficiența sistemului informatic în anul 2024, astfel avizele de angajare în muncă și detașare, în prezent sunt emise în sistem electronic, semnate cu semnătură electronică calificată și transmise solicitanților către adresa de e-mail comunicată, fără a mai fi necesară prezența acestora la ghișeu în vederea înmânării. Noile modificări aduse aplicației Portal IGI oferă posibilitatea de a alege data și ora la care solicitanții doresc să se prezinte la ghișeu, iar cererile privind obținerea avizelor de angajare în muncă și detașare sunt preluate exclusiv în baza unei programări prin intermediul acestei aplicații, astfel fiind eliminate cozile de așteptare la ghișeu”, se mai arată în comunicatul transmis de Biroul pentru Imigrări al Județului Hunedoara.

Un număr de 66 de cazuri noi de cancer de col uterin au fost înregistrate anul trecut în județul Hunedoara, în scădere comparativ cu 2022, dar și cu anii anteriori. Datele au fost făcute publice în contextul „Zile globale de acțiune pentru eliminarea cancerului de col uterin”, marcată în fiecare an pe data de 17 noiembrie.

2024 este cel de-al patrulea an în care România se alătură inițiativei Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a crește gradul de informare și conștientizare al populației privind cancerul de col uterin, afecțiune cu un impact negativ major asupra sănătății femeilor la nivel mondial și național.

Cancerul de col uterin rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauză de deces prin cancer la femeile de pe tot globul. România, însă, continuă să înregistreze cea mai ridicată incidență şi mortalitate prin cancer de col uterin între țările membre ale Uniunii Europene (UE). În 2022, România prezenta o rată de incidență de 32,6 %000 femei, de peste două ori și jumătate mai mare decât media UE.

Datele furnizate de Planul Național de prevenire și combaterea a cancerului în România (Legea 293/2022), plasează cancerul de col uterin ca a treia localizare ca frecvență a cancerului la femei, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de profilul european, unde principalele trei localizări ale neoplaziilor la femei sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, și cancerul bronhopulmonar.

În anul 2023, în România s-au înregistrat 2.888 de cazuri noi de cancer de col uterin și 1.177 de femei și-au pierdut viața ca urmare a acestei boli.

În județul nostru, anul trecut, au fost consemnate 66 de cazuri noi de cancer de col uterin, potrivit datelor Direcției de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara. Datele arată că numărul cazurilor noi a scăzut față de anii precedenți.

Situația cazurilor de cancer de col uterin la nivelul județului Hunedoara:

Specialiștii spun că reducerea poverii cancerului de col uterin se poate realiza prin vaccinarea împotriva papilomavirusului uman (HPV) – cauza principală a cancerului de col uterin – care poate preveni marea majoritate a cazurilor; screening-ul prin testare HPV şi citologie Babeş Papanicolaou, pentru depistarea în faze incipiente a leziunilor pre-canceroase sau maligne ale colului uterin; asigurarea accesului la diagnostic și tratament în mod egal și echitabil pentru toate categoriile socio-economice.

“Cancerul de col uterin este un cancer care poate fi ușor prevenit prin vaccinare împotriva HPV și prin screening. România implementează atât un program de vaccinare împotriva HPV, cât și un program național de screening pentru cancerul de col uterin, însă ambele programe au nevoie consolidare și implementare sustenabilă, pe baze populaționale care să asigure accesul egal și echitabil la aceste servicii. Includerea vaccinării împotriva HPV într-un program național de vaccinare s-a realizat începând cu anul 2008, inițial oferindu-se acest tip de vaccin fetelor cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani. În prezent, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 3120 din 12 septembrie 2023 au fost extinse categoriile populaționale care beneficiază de vaccinarea anti HPV: vaccinarea gratuită a fetelor şi băieților cu vârsta ≥ 11 ani și < 19 ani, şi compensarea 50% în cazul femeilor cu vârsta ≥ 19 ani și ≤ 45 de ani. Testarea periodică, a tuturor femeilor începând cu vârsta de 25 de ani până la împlinirea vârstei de 65 de ani, depistează leziuni pre-canceroase sau maligne care, tratate corect, împiedică apariția cancerului sau îl pot vindeca, dacă acesta este depistat precoce în fazele incipiente ale bolii. Programul național de screening pentru cancerul de col uterin, înființat în 2012, ca program de sănătate finanțat din bugetul Ministerului Sănătății, asigura testarea gratuită a femeilor 25-64 ani, o dată la 5 ani, utilizând testarea Babeș-Papanicolaou. Proiectul pilot regional pentru consolidarea programului național de screening pentru cancerul de col uterin a avut ca obiectiv introducerea treptată a unei noi strategii de testare pentru infecția persistentă cu HPV în 4 regiuni: Nord- Vest, Nord-Est, Muntenia Sud, Centru, cu un indicator de 680.000 femei 25-64 ani, din care 50% provin din grupurile vulnerabile. În prezent, Ordinul Ministerului Sănătății nr. 3735 din 28 iunie 2024 privind aprobarea Metodologiei de screening pentru cancerul de col uterin furnizează principiile de organizare și implementare a screening-ului în condiții de acces echitabil la servicii medicale de egală calitate și siguranță”, se arată într-un comunicat al DSP Hunedoara.

Tema „Zilei globale de acțiune pentru eliminarea cancerului de col uterin 2024” readuce în prim plan importanța implicării personalului medical, care are puterea de a transforma angajamentul global în acțiuni direct salvatoare de vieți. Personalul medical trebuie să fie în fruntea eforturilor globale de prevenire, depistare precoce și tratare a cancerului de col uterin, oferind informații esențiale despre vaccinul împotriva HPV, programele de screening și despre tratament. În acest context, Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică organizează, ca în fiecare an pe 17 noiembrie, o campanie de informare, educare și conștientizare privind importanța prevenirii prin vaccinare, a diagnosticării precoce prin screening și a tratării la timp a cancerului de col uterin. Înțelegerea acestei probleme este crucială pentru sănătatea fiecărei femei, dar și pentru sănătatea generațiilor viitoare.