Face parte din conducerea unei instituții publice cu greutate din județul Hunedoara. Coordonează, de mai mulți ani, o activitate în care este vorba despre bani și oameni. Însă, dincolo de toate, Silviu Bruzan (foto) este un om de-al locului, îndrăgostit de plaiurile natale. Povestește cu drag despre comuna în care s-a născut, la poalele Munților Șureanu – comuna Boșorod, despre oamenii săi frumoși și gospodari și toate celelalte bogății ale locului. Are convingerea că fiecare poate contribui la schimbarea în bine a calității vieții comunității, cu bun simț, decență și foarte multă implicare.

Redactor.: Povestiți-ne puțin despre dumneavoastră și locurile în care v-ați născut.

Silviu Bruzan: „Sunt mândru că m-am născut și am crescut în comuna Boșorod. Le spun tuturor, români și străini, cât de minunate sunt aceste locuri cu oamenii gospodari și muncitori, cu fete și băieți frumoși ca satul lor, cu obiceiuri și tradiții primite parcă în dar la facerea lumii. Aici sunt acasă, mă bucur pentru orice lucru bun care se întâmplă. Suntem mulți cei care iubim aceste locuri.

Comuna Boșorod are în componență nouă sate, conform împărțirii administrative din anul 1956: Boșorod, Chitid, Bobaia, Alunu, Cioclovina, Luncani, Prihodiște, Târsa și Ursici, și care, potrivit Recensământului din 2021, are 1.781 de locuitori, cu 281 mai puțini decât în 2011, când avea 2.062 de locuitori. Ca și confesiuni religioase majoritatea populației este ortodoxă, dar este o comunitate importantă din care fac parte cultele Penticostal, Adventist de Ziua a Șaptea, Martorii lui Iehova, conviețuirea acestora fiind una pașnică, bazată pe respect reciproc.

Lucia Apolzan, în cartea “Platforma Luncanilor. Aspecte ale vechimii și continuității așezărilor”, menționează că cea mai veche atestare documentară este cea a satului Chitid, la 1377, despre care spune că îngloba administrativ Boşorodul şi Luncanii, fiind un important cnezat. Boşorodul este consemnat la 1733 „Basarod”, după ce satul se concentrase în vatra actuală, închegată. Iniţial, satul era format din trei cătune: Săliştea Haţegului, ln Trestie (Lacul Moşului) şi Ograda Grueştilor; cele trei cătune au format satul de azi acum circa 200 de ani, sub noul nume Boşorod. Până în 1932, aşezarea Luncani forma un cătun al satului Boşorod, în comuna Chitid. În perioada 1932-1946, Luncanii constituie o comună independentă. Din 1946 trece ca sat în comuna Boşorod, situaţie care se menţine până în 1956 când sunt declarate sate şi subunităţile Luncanilor: Alunu, Cioclovina, Prihodişte, Târsa şi Ursici.”

Foto: Silviu Bruzan – arhiva personală

„Cred cu tărie că se poate face școală de calitate și la țară”

Redactor: Ce vă amintiți din perioada copilăriei petrecută în comuna Boșorod și despre oamenii care v-au marcat existența?

Silviu Bruzan: „Întotdeauna, prin tot ce am făcut, mi-am dorit să-i fac mândri pe părinți, pe bunici, pe oamenii din comuna unde m-am născut și am crescut. Îmi amintesc cu drag de învățătorii și profesorii care ne-au îndrumat pașii în clasele primare și mai apoi în gimnaziu, la Școala Generală din Boșorod. Nu am cum să uit colegii mai mari sau mai mici cu care împărțeam curtea școlii în pauze și cu care, de cele mai multe ori, apucam să tragem o miuță, improvizând două porți cu ajutorul unor pietre. Cred cu tărie că se poate face școală de calitate și la țară. De asemenea, nu pot uita obiceiurile de iarnă, când mergeam cu colinda sau cu plugușorul prin sat, tradițiile sărbătorilor pascale, vacanțele de vară când făceam dorne pe râul Luncanilor și ne scăldam, uitând să mai plecăm acasă. Despre locurile dragi și despre oamenii din sat am scris o carte de poezii „Ce duci omule-n desagă”, care va vedea lumina tiparului spre sfârșitul acestui an.”

.Redactor: De cât timp sunteți în sistemul Finanțelor Publice?

Silviu Bruzan: „Sunt economist licențiat al Academiei de Studii Economice București, cu un master în Administrație Publică obținut în cadrul Facultății de Ştiinţe Juridice din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiş” Arad, absolvent al Facultății de Management în Economia Turismului şi Comerţului Internaţional din cadrul Universității Ecologice, formator în cadrul Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu o activitate în administrația centrală de 27 de ani.

Sunt căsătorit din anul 1996 și sunt tatăl a două fete. Cea mare și soțul ei sunt medici rezidenți în cadrul Spitalului Clinic “Dr. Victor Babeș” Timișoara, iar mezina familiei este studentă în anul 2 la specialitatea Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Timișoara.”

Redactor: Ce puteți să ne spuneți despre activitatea culturală a comunei Boșorod?

Silviu Bruzan: „În ceea ce privește activitatea culturală, ne mândrim cu formațiile de călușari de la cele mai fragede vârste până la veterani, care au adus Boșorodul și satele aparținătoare pe primele locuri la concursurile naționale sau internaționale la care au participat. Aici nu putem sa uităm contribuția deosebită a celui care a fost supranumit ,,Zburătorul din Carpați” – Nicolae Malina, unul dintre cei mai apreciați vătafi al formațiilor de călușari din Transilvania. Consider că, ar trebui promovată o Hotărâre în cadrul Consiliului Local prin care Căminul Cultural din Boșorod să poarte numele ,,Nicolae Malina”, în semn de respect față de cel care ne-a reprezentat cu cinste în țară și străinătate. De asemenea, Grupul ,,Sânzienelor” din cadrul comunei, condus de către Roxana Larisa Balogh, desfășoară o activitate prin care nu lasă sa cadă pradă uitării tradițiile și obiceiurile strămoșești.”

Redactor: Pe teritoriul comunei Boșorod se află numeroase atracții turistice, incluzând siturile arheologice, printre care cetatea ascunsă a dacilor – Piatra Roșie, ce se mai poate vizita în această frumoasă zonă?

Silviu Bruzan: „Obiectivele turistice care pot fi vizitate în zona noastră sunt multe și diverse. Aș dori să încep cu Biserica Ortodoxă din Chitid, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, care a fost construită în anul 1470, și aș continua cu celelalte biserici care, chiar dacă nu sunt atât de vechi, sunt deosebite, atât prin stilul arhitectural, cât și prin pictură și iconografia existente în interior. De asemenea, de un interes deosebit se bucură siturile arheologice aparținând civilizației dacice, Cetatea Piatra Roșie, Drumul Roman, Castrul din Platforma Luncani, Valul de apărare de la Cioclovina, Vârful Tafla, unde au fost descoperite fragmente de ceramică de Coțofeni, Fântâna cu leacuri de la Bobaia unde, de Sânziene, zânele joacă în jurul izvorului, sistemul carstic de la Cioclovina, cu peștera de apă și cea de uscat, Poiana Omului, unde, se spune că, și-ar fi pus capăt zilelor Regele Decebal, înainte de a fi capturat de trupele romane, și care se întinde pe câteva zeci de hectare, ocupate de turmele de oi, și care era locul de întâlnire al ciobanilor care coborau şi urcau de la munte. Putem să ne considerăm norocoși că Via Transilvanica, „drumul care unește”, un traseu turistic de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin, trece și printr-o parte din comuna noastră.”

 „Trebuie să (…) reaprindem speranța că poate fi mai bine, să privim spre viitor și să nu rămânem agățați în trecut”

Redactor: Ca om de administrație, ce credeți că ar trebui făcut pentru dezvoltarea localității?

Silviu Bruzan: “Economia este fundamentul dezvoltării unei comunități. La capitolul acesta este mai mult de lucru, pentru că potențialul zonei este uriaș. S-au făcut pași mici în ceea ce privește dezvoltarea unor spații de cazare pentru turiștii care ne vizitează și s-au deschis câteva puncte gastronomice locale. Sunt multe lucruri de făcut, de la infrastructură la elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a zonei, împreună cu toți factorii implicați, fie că sunt reprezentanții Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, investitorii în turism, autorități locale și județene. Orientarea spre investiții publice care, la rândul lor, să atragă investiții private, generând astfel locuri de muncă și bani mai mulți la bugetul administrației locale.”

Redactor: Cu ce se mai mândrește comuna Boroșod? Se mai păstrează tradițiile în zilele noastre?

Silviu Bruzan: „La noi în comună se păstrează cu sfințenie de sute de ani tradiția pizărăilor, colindele, dansul călușerilor și jocul sânzienelor, obiceiurile specifice sărbătorii pascale când oameni dau cioamna în fața bisericii la ieșirea de la slujba de Învierea Domnului. Este necesară o activitate de promovare, pe toate căile de comunicare moderne, din punct de vedere cultural, al tuturor satelor noastre cu obiceiuri, tradiții, meșteșuguri care să conducă la susținerea dezvoltării industriei turistice culturale și creative.”

Redactor: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce trebuie făcut pentru a schimba în bine calitatea vieții comunității?

Silviu Bruzan: “Nu îmi este indiferent ce se întâmplă cu leagănul copilăriei mele, comuna Boșorod. De aceea trebuie să facem, împreună, toți cei care iubim aceste locuri, tot ce putem pentru a ne duce comuna acolo unde îi este locul, să redăm încrederea oamenilor, să reaprindem speranța că poate fi mai bine, să privim spre viitor și să nu rămânem agățați în trecut. Nu este ușor, dar la fel de adevărat este că trebuie să ne luptăm pentru binele comunității noastre, să ne bazăm pe profesionalism, pe bunul simț și pe un minimum de decență în toate.”

Economia României are de suferit după blocajele provocate de pandemia de coronavirus, problemă cu care se confruntă și alte state. Din punctul de vedere al deputatului hunedorean Iulius Firczak, din partea Uniunii Culturale a Rutenilor din România (UCRR) cele mai afectate sectoare sunt: HORECA, industria și cultura. Iulius Firczak spune, într-un interviu acordat cotidianului Servus Hunedoara, că singura varianta viabilă de relansare a economiei este creșterea investițiilor.

Reporter: Cât de afectată este economia țării după această perioadă în care multe firme și-au sistat sau redus activitatea din cauza problemelor cauzate de pandemia de coronavirus?

Iulius Fircazk: Majoritatea sectoarelor au fost afectate în ultimele luni, însă cele mai afectate au fost industria, HORECA și cultura. S-a simțit o scădere importantă a cererii de bunuri și servicii, însă după ridicarea stării de urgență, comerțul a început să revină, a crescut cu 4 la sută raportat la primele cinci luni ale anului 2019. În luna iunie, au apărut semne că începe să își revină și industria, iar marile fabrici din industria automotive s-au redeschis.

Reporter: Care sunt variantele viabile pe care Statul Român le are pentru relansarea ecomoniei în perioada imediat următoare?

Iulius Firczak: Varianta viabilă pentru relansarea economiei este creșterea investițiilor. Acest lucru se pote realiza prin atragerea fonurilor europene sau din împrumuturi. Este foarte importantă și stimularea investițiilor private. Stimularea consumului este greu de realizat în acest moment fiindcă nu prea avem spațiu fiscal aproape 90 la sută din veniturile curente ale statului merg spre plata salariilor și a pensiilor.

Reporter: Reprezentanții Fondului Monetar de Investiții spun că: În doar doi ani datoria publică a României ar putea exploda de la 36,9% în 2019, la 50 % în 2021 conform celor mai recente estimări ale Comisiei Europene. Cum comentați această afirmație?

Iulius Firczak: În primele șase luni ale acestui an, 23 de miliarde de lei au fost cheltuieli neprevăzute la începutul anului, din cauza pandemiei. La acesta se va adăuga și creșterea pensiilor, conform noii legi a pensiilor. Impactul aplicării noii legi a pensiilor potrivit Consiliului fiscal pentru anii 2020 și 2021 ar fi de 67 de miliarde de lei. Veniturile statului de mulți ani nu depășec 32 la sută din PIB. Veniturile statului pot crește în următoarele moduri: prin creșterea taxelor, prin creșterea colectării, prin creșterea PIB și prin inflație. Variantele câștigătoare ar fi creșterea PIB (a economiei) și prin creșterea colectării, dar asta se poate realiza doar prin informatizarea ANAF.

Reporter: Domnule viceprimar, cum a trecut pentru dumneavoastră toată această perioadă, în contextul pandemiei de coronavirus?

Ovidiu Moș: Pentru mine, ca pentru majoritatea oamenilor din sfera administrației, perioada care a trecut a avut o conotație specială, ne-a obligat să ne adaptăm la câteva rigori care să permită rezolvarea problemelor curente ale cetățenilor municipiului Deva, într-o perioadă care a presupus foarte multă nesiguranță. Sigur că, ne-a ajutat foarte mult dovada de civism și responsabilitate a devenilor. Vă mărturisesc, însă, că a fost o perioadă solicitantă atât pentru mine, cât și pentru colegii mei și aș vrea să le mulțumesc pe această cale tuturor pentru munca depusă. Dincolo, însă, de toate aceste lucruri, chiar dacă suntem într-o perioadă în care s-au implementat câteva măsuri de relaxare, cred că trebuie să rămânem consecvenți cu privire la apărarea sănătății publice. Poate că cel mai dificil aspect al acestei perioade a fost legat de crearea unui canal de comunicare care să contracareze mulțimea de știri false cu privire la ceea ce se întâmplă. Pentru anii care vin, cred că acest tip de provocare va rămâne cu caracter constant și va depinde în mare parte de mecanismele administrației publice locale dezvoltarea unei transparențe cât mai accentuate a actului decizional.

Reporter: Domnule Ovidiu Moș, sunteți un om de administrație cu o vastă experiență managerială, care credeți că trebuie să fie prioritățile noastre pentru perioada imediat următoare?

Ovidiu Moș: Am spus-o cu orice ocazie pe care am avut-o și o repet și acum, cea mai bună soluție pentru viitor, pe care poate să o pună în practică o administrație cu viziune, este menținerea companiilor sănătoase, cu mulţi angajaţi, drept prioritate zero cel puțin până la trecerea peste această perioadă complicată. Trebuie să fim extrem de atenți la nevoile mediului privat, mai ales că, modul în care reacționăm acum la semnalele care vin din această zonă poate fi o soluție pentru reducerea impactului economic al pandemiei. Nu vreau să induc sub nicio formă vreo stare de panică, dar nu ne așteaptă vremuri senine în economia globală. Suntem obligați în opinia mea să sprijinim proiectele de infrastructură, autostrăzi, drumuri, căi ferate, spitale, școli. Trebuie să investim în cele trei lucruri vitale de care are nevoie România pentru a se dezvolta durabil și anume în infrastructură, sănătate şi educaţie și să facem din asta un proiect de țară. Altfel, din toată această perioadă, vor rămâne doar mulțimea de analize legate de schimbările necesare, iar cetățenii cu factura cea mai grea de plătit. Programele de reconversie profesională, orientarea spre abilitățile digitale trebuie să fie un efort căruia i se alătură statul. Modul în care gândim această reconversie acum poate fi o cale de reducere a impactului indus de pierderea locurilor de muncă în industrii și sectoare care se confruntă cu un grad mare de incertitudine. Statul român, are în viziunea mea, obligația de a sprijini în perioada imediat următoare reconversia profesională. Deși pare la prima vedere un efort financiar consistent din partea bugetului de stat, problemele pe care le ridică șomajul structural are costuri mult mai mari pentru societate. Criza la care suntem supuși acum impune o gândire strategică axată pe ceea ce putem face relativ repede cu resursa umană pe care o avem. Încrederea cetățenilor că situația poate fi controlată, e mai importantă decât suntem dispuși să credem acum. Valoarea acestui indicator crește direct proportional cu ceea ce face administrația publică pentru cetățeni. Dacă ne vom concentra eforturile pe măsurile de relansare a activităților economice afectate de pandemie ieșind din cheia electorală inerentă acestei perioade, veți vedea că cetățenii se vor alătura eforturilor administrației. Dacă însă vom judeca perioada imediat următoare din perspectiva paradigmei electorale vom avea cu toții de suferit. Sugestia mea e să ne păstrăm responsabilitatea și capacitatea de a analiza lucrurile în raport cu ceea ce trebuie făcut pentru creșterea calității vieții în localitățile unde oamenii au încredere în noi.

Reporter: Domnule viceprimar, am văzut că ați premiat, alături de colegii dumneavoastră, cuplurile din localitate care au împlinit cincizeci de ani de căsătorie. Nu credeți că aveam lucruri mai bune de făcut?

Ovidiu Moș: Aș vrea ca cititorii dumneavoastră să știe că o comunitate care crește fără a avea la bază ceea ce numim generic cultura recunoștiinței, nu poate să spere decât la o dezvoltare conjuncturală și de scurtă durată. Respectul pentru valori precum toleranța, credința, loialitatea, acceptarea celuilalt ca parte a unui destin care ne încearcă de foarte multe ori, în foarte multe feluri, rămâne important indiferent de perioada la care ne referim. Știu, la fel de bine, precum mulți dintre cititorii dumneavoastră, că lumea se schimbă cu o viteză amețitoare, dar mai știu și că unele lucruri trebuie să rămână neschimbate. Este, dacă vreți, o problemă de sănătate comunitară. M-am bucurat să îi sărbătoresc pe acești oameni și să le pot spune că modul în care s-au raportat la viață reprezintă un exemplu pentru mulți dintre cetățenii municipiului nostru. O administrație responsabilă are în vedere promovarea unor astfel de modele, chiar dacă nu par atât de spectaculoase la prima vedere. Dar, ca toate lucrurile puternice, existența acestor oameni este dominată de discreție. Noi am considerat necesar să le spunem că această discreție contează pentru noi. Nu am greșit deloc procedând în consecință și știu că aveți o opinie similară.

Reporter: Vă mulțumesc pentru deschiderea de care ați dat dovadă

Ovidiu Moș: Și eu vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a transmite o parte din lucrurile care mă preocupă în acest moment.