Numele lui Pera Bulz este sinonim cu taragotul. Nenea Pera, așa cum îi spun cei mai tineri ca maestrul, este un virtuoz al acestui instrument, iar astăzi împlinește 78 de ani.

Poveste de film

Născut pe 2 august 1946, la Vața de Jos, Pera Bulz, de meserie maistru miner, este unul dintre cei mai mari taragotiști ai României, alături de Dumitru Fărcaș și Luca Novac, rămânând, din păcate, singurul în viață din această tripletă de aur. În 2014 a fost printre primii aleși de UNESCO, și nu doar din România, să poarte titulatura de „Tezaur uman viu”. A cucerit numeroase premii și a fost distins pentru performanțele sale artistice, printre altele nenea Pera fiind decorat și cu Medalia „Meritul Cultural”, clasa a III-a. Dar, până a ajunge aici a fost multă muncă, dublată de pasiune pentru muzică și dragoste pentru taragot.

Povestea lui Pera Bulz este una fascinantă. Pentru hunedoreanul Pera Bulz, taragotul este o moştenire de familie. Şi asta pentru că, de-a lungul timpului, în familia sa, a existat întotdeauna un taragotist. În viaţa lui nenea Pera şcoala şi muzica au avut o mare importanţă. „În clasa a patra a venit un învăţător, pe nume Buzaş, un adevărat meseriaş al viorii. Pe atunci se organizau tot felul de concursuri muzicale. La Vaţa de Jos, în clasele mai mari, la o repetiţie, s-a rupt o coardă de la vioară şi m-a pleznit peste faţă. Atunci m-am «supărat» pe vioară şi m-am apucat de clarinet. Îmi făcuse tata unul dintr-o ţeavă şi o pâlnie. Acel clarinet, pe care am învăţat să cânt, îl mai am şi acum”, povesteşte, zâmbind, Pera Bulz.

De la „Muzica de la Tătărăști” la „Taraful de la Vața”

În comuna Vaţa de Jos au fost tot timpul buni suflători. Pe aceştia i-a auzit şi Pera Bulz şi, de atunci, şi-a descoperit marea dragoste: taragotul. „În clasa a şaptea tot tata mi-a cumpărat un taragot din lemn, care avea o tonalitate foarte frumoasă. Cu acest instrument am participat la numeroase concursuri şi am câştigat o mulţime de premii”, spune rapsodul. În 1966, Pera Bulz a avut prima apariţie la radio, iar în 1974 a debutat pe micul ecran. De altfel, de peste 50 de ani, Pera Bulz conduce celebrul taraf de la Vața care, de-a lungul timpului, a suferit mai multe transformări. „Începusem deja să cânt pe la botezuri. Instrumentiştii mai în vârstă mă luau cu ei şi la nunţi. Am intrat în prima formaţie, „Muzica de la Tătărăşti”. Cântam cu ei peste tot, ca să învăţ, că aveam de la cine. Intrumentişti – numai unul şi unul. La şcoala profesională, am făcut şi cursuri de muzică, inclusiv fanfară militară, dar mai câștigasem premii și cât am fost copil. În 1960, un învăţător pe nume Aurel Corf a înfiinţat Taraful de la Vaţa. A adunat în el instrumentişti din toate satele locului. Apoi s-a îmbolnăvit și l-a lăsat pe mâna mea. Erau și alte vremuri. Eram atunci 50 de instrumentişti de toţi. Se minuna lumea de noi când mergeam la spectacole. Nu pierdeam niciun concurs”, spune Pera Bulz.

Din neamul lui Arsenie Boca

Acesta mai are un mic secret. „Vin din familia părintelui Arsenie Boca. Mama mi-a povestit că ne tragem din această familie. Părintele, însă, a dispărut din sat când eu eram mic. Probabil că a vrut ca familia și apropiații săi să nu aibă de suferit. Oricum, ceva tot ni se trage de la el. Ne simțim ocrotiți și simțim că succesul și rugăciunile ni se trage de la părintele Arsenie Boca. Pe-ai noştri i-a binecuvântat Dumnezeu cu câte un talent. Mie mi-a dat cântarea”, e convins vestitul taragostist din Ţara Moţilor.

Instrumentul, la fel de celebru ca interpretul

Pera Bulz ţine la taragot ca la ochii din cap. E mai vechi de 100 de ani şi povesteşte că-l are de când s-a întors din armată, de la un instrumentist din Banat. „Cum am suflat în el, mi-am dat seama că am pus mâna pe un instrument preţios. Bănăţeanul era om în vârstă. Nu mai cânta de mult, dar tot îi venea greu să se despartă de taragot. Nici fiu-său şi nici nepotu-său n-au vrut să cânte şi atunci mi-a spus că vrea să-l dea unui tânăr care să fie mândru de el”, îşi aminteşte taragotistul despre piesa estimată la 10.000 de euro şi apreciată cândva drept cel mai bun taragot din România.

S-au găsit destui dornici să i-l cumpere, dar nu l-ar da pentru nimic în lume. „E greu să mai găsesc altul la fel. Cine mai face astăzi taragoturi? Pentru un instrument ca ăsta ai nevoie de lemn scump – abandos sau trandafir. Primii care l-au meşterit au fost ungurii, iar noi l-am importat de la ei, prin 1920. S-a fabricat un timp la Budapesta, dar afacerea s-a închis. Prin anii ‘80, a existat o fabrică şi la Bucureşti, dar nici asta n-a ţinut mult”, explică Pera Bulz despre instrumentul inventat de maghiari şi care s-a întâmplat să-şi afle celebritatea în muzica populară românească.

A cutreierat lumea cu țarinile moților

Cu taraful și taragotul, Pera Bulz a cutreierat lumea. Are amintiri frumoase, chiar dacă unele au fost neplăcute inițial. „Aceste amintiri sunt ca acelea din armată. Pe moment sunt neplăcute, dar apoi iei partea frumoasă a lucrurilor. Așa a fost în Franța, de exemplu, când am cântat la mai multe instrumente, fiind ca omul – orchestră. Baiul mare a fost cu cimpoiul. Unuia din grup i-a venit ideea ca, pentru a nu se usca burduful, să pună lapte în el. Ei bine, laptele s-a stricat și vă dați seama ce-a fost pe scenă. Am cântat și pe la sovietici, înainte de 1989. Faini băieți, puneau purcei pe masă mai tot timpul, dar ne-au și umplut geamantanele cu statui mici de-ale lui Lenin, că ne dădeau din astea după fiecare spectacol. Am fost și la Hanoi, că ne-a auzit ambasadorul Vietnamului, la Cinciș, cu „Doina lui Iancu”, melodia mea de suflet, și nu s-a lăsat până nu de-a dus acolo, departe, în Asia, pentru vreo două săptămâni. Și am mai fost în multe alte locuri cu Taraful de la Vața, marcă înregistrată la OSIM, și cu țarinile moților”, mai spune Pera Bulz.

I-a încântat pe toți președinții României

Taragotistul Pera Bulz este printre puținii interpreți care au cântat pentru toți președinții României, indiferent de regim. Odată ajuns cunoscut, Pera Bulz a început să fie invitat să cânte pentru potentaţii vremurilor. Taraful de la Vaţa era foarte cunoscut şi trebuia să fie prezent la toate venirile lui Ceauşescu în judeţ. „La ultima vizită în judeţ lui Ceauşescu trebuia să-l aşteptăm pe peronul gării din Petroşani. Eram peste 50 de inşi în taraf. La un moment dat, Elena Ceauşescu scoate capul pe geam, ne vede şi spune: «Nicule, uite-i pe ţăranii ăia frumoşi!».

De asemenea, nenea Pera a încântat urechile și președinților post – revoluționari. ”Pe vremea FDSN, am cântat pentru Ion Iliescu. Cu regretatul Drăgan Muntean i-am cântat şi lui Emil Constantinescu. Lui Traian Băsescu i-am cântat la Simeria, când era în campanie electorală. Am cântat și la Cotroceni, când am fost decorat de Klaus Iohannis. Acesta mi-a promis că vine pe la Vața, dar încă nu a ajuns. Poate vine după încheierea mandatului”, spune Pera Bulz.

În fața multor celebrități

De asemenea, Pera Bulz a început să fie invitat să cânte și pentru alți potentaţi ai vremurilor. „I-am cântat lui Alexandru Drăghici, care era ministru de interne pe vremea comuniștilor, la Valea Lungă, la o cabană. La intrarea în sală am fost controlaţi până la piele. La acea sindrofie am băut „marmeladă” de vin cu sifon. Apoi, când a fost cu Iliescu, le-am cântat lui Nicolae Văcăroiu și Adrian Năstase. La Vața, sau la București, sau cine mai știe pe unde, am cunoscut mulți oameni importanți, și le-am cântat. Ar fi vorba despre Călin Popescu Tăriceanu, Viorel Cataramă, Teodor Meleșcanu, moț de-al nostru, de la Brad, Ilie Năstase, mână largă, George Copos, care avea numai carduri la el, prințul Paul și mulți alții”, îşi continuă nenea Pera şirul amintirilor.

Tradiția merge mai departe

În branşa muzicanţilor, mai există o tradiţie: instrumentul se lasă moştenire urmaşilor. Pera Bulz e gata s-o respecte, chiar dacă nu alege deocamdată cine din familia lui va duce mai departe povestea taragotului. Fiul său, Eugen, cântă la saxofon, iar nepotul Darin e solist vocal, dar, din fericire, în ultima vreme, după o perioadă în care muzica autentică, pe care o cântă Pera Bulz, o fost într-un plan secundar, au apărut tineri taragotiști de mare perspectivă.

Cântă mai departe

Chiar dacă, în ultima vreme, se confruntă cu ceva probleme de sănătate, nenea Pera nu renunță la cântat. „Odată cu înaintarea în vârstă au apărut și ceva probleme de sănătate. Cu ajutorul lui Dumnezeu, vom trece și peste astea. Pasiunea pentru cântat o am în continuare, chiar dacă, acum, merg mai rar la evenimente publice. Am fost, chiar luna trecută, la «Festivalul taragotului», de la noi, de la Vața, și m-am simțit foarte bine pe scenă. Voi cânta cât voi mai putea și mi-aș dori să fac acest lucru și în fața viitorului președinte”, mai spune nenea Pera.

Familia, pe primul loc

Viața de muzicant nu e ușoară, însă acest lucru nu i-a afectat viața de familie lui Pera Bulz, așa cum s-a întâmplat în multe alte cazuri. De câte ori vorbește despre cariera sa, celebrul instrumentist, care trăiește și acum în localitatea sa natală, în satul Basarabasa, nu uită să amintească și de cea care îi este alături de zeci de ani, soția sa, distinsa tanti Jenica. „Nu puteam să ajung unde am ajuns fără să o am alături pe soția mea, Jenica, căruia nu am cuvinte să îi mulțumesc. Suntem o familie frumoasă, binecuvântată de Dumnezeu. Prea multe nu prea mai avem ce să ne dorim. Totuși, la 78 de ani, îmi doresc să devin și străbunic. În rest, să avem parte de pace, liniște și să fim sănătoși”, își încheie povestea Pera Bulz.

La mulți ani, maestre!

Petru Mateș, din satul Dumbrava de Sus, comuna Ribița, județul Hunedoara, ultimul meșter fluierar din Țara Zarandului, a primit titlul de „Tezaur Uman Viu”, acordat de Ministerul Culturii, prin Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial. Din mâinile pricepute ale lui „Nea’ Pătruț”, cum îl știu cunoscuții, ies fluiere, dar și obiecte din lemn decorate, cu mult talent, prin tehnici tradiționale.

Ministerul Culturii, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, a acordat, în cadrul celei de a XII-a ediţii a Programului „Tezaure Umane Vii”, titlul onorific de „Tezaur Uman Viu” unui număr de 14 persoane purtătoare, creatoare şi păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial, printre acestea aflându-se și hunedoreanul Petru Mateș, ultimul meșter fluierar din Țara Zarandului.

Al cincilea hunedorean care primește acest titlu onorific

Meșterul fluierar Petru Mateș, din localitatea Dumbrava de Sus, comuna Ribița, este cel de-al cincilea hunedorean care primește acest titlu onorific, după faimosul taragotist Pera Bulz, primul hunedorean declarat „Tezaur Uman Viu” în anul 2012, profesorul hunedorean Mircea Lac, care a primit acest titlu onorific, din partea Ministerului Culturii, în 2018, Cosana Vinca, din satul Cerișor, rapsod popular și cântăreață neprofesionistă de muzică vocală tradițională, declarată „Tezaur Uman Viu”, în cursul anului 2021, și meșterul olar Petru Borza din satul Obârșa, comuna Tomești, declarat „Tezaur Uman Viu” în 2022.

Pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, programul face parte din măsurile luate de Ministerul Culturii în conformitate cu Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.

Programul urmărește identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților.

Titlul de „Tezaur Uman Viu” este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă de Ministerul Culturii, prin Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

Sursa foto: Petru Mateș/Facebook

România a fost reprezentată la „GASTRO FEST 2024”, competiție culinară cu tradiție organizată recent la Nis, în Serbia. Bucătari aspiranți și profesioniști s-au întrecut, timp de două zile, în cele mai gustoase preparate, în patru categorii de concurs. Deveanul Mircea Toderaș, alături de președintele Asociației Culturale Euro Est Alternativ – A.C.E.E.A., dr. Iulia Drăguț, au jurizat creațiile culinare ale concurenților. Echipa care a reprezentant țara noastră s-a întors acasă cu opt medalii, dintre care patru de aur, două de argint și alte două de bronz.

Evenimentul „GASTRO FEST 2024”, ajuns la ediția a XI-a, organizat de Udruženje ugostiteljskih i turističkih poslenika Zoran Mirašević – Niš (Serbia), a avut loc între 16 și 18 mai 2024, fiind unul dintre cele mai importante evenimente gastronomice din țara vecină.

La această competiție culinară, România a fost reprezentată de echipa A.C.E.E.A., formată din Elisa Șutu, Ionuț Șutu, Adrian Mihai Șutu, Adrian Șutu, Ioana Şutu – în calitate de competitori, și Dr. Iulia Drăguț, Președintele A.C.E.E.A., și Mircea Toderaș, din Deva – în calitate de jurați.

De menționat că, în fiecare an, încă de la prima ediție, A.C.E.E.A. susține prin participare evenimentul gastronomic organizat la Nis. Elisa Șutu, Ionuț Șutu, Adrian Mihai Șutu au participat la câte patru categorii de concurs (pește, carne, pasăre, paste, desert și pizza). Ioana și Adrian Şutu, proprietarii Restaurantului Colina din Bistrița, au participat la categoriile grill și bucătărie națională. Evenimentul a reunit un număr mare de participanți, iar printre cei care s-au întrecut în competiție au fost și mulți copii pasionați de gastronomie. Juniorii au impresionat cu preparatele lor culinare etalate în farfurii, care mai de care mai creative.

Preparate jurizate, cu profesionalism, de dr. Iulia Drăguț, Președintele A.C.E.E.A România, și Mircea Toderaș – din Deva

Deveanul Mircea Toderaș și dr. Iulia Drăguț, Președintele A.C.E.E.A România, au făcut parte din comisiile de jurizare pentru categoriile pizza, pește, pasăre și carne, din cadrul competiției. Membrii juriului au fost profund impresionați de gustul și povestea preparatelor pe care le-au degustat.

„A fost un eveniment foarte reușit, organizat foarte bine, și mă bucur că am avut prilejul, ca și la această ediție, să fac parte din juriu, alături de dr. Iulia Drăguț, Președintele A.C.E.E.A România. Concursul a reunit bucătari foarte buni. Mărturisesc că m-au impresionat foarte mult juniorii, copii până în 15 ani care au gătit, cu atât de multă pasiune, preparate extraordinare. A fost o experiență foarte frumoasă din toate punctele de vedere, iar pentru mine o nouă oportunitate de a transmite pasiunea mea pentru bucătărie. Chiar și din postura de jurat tot timpul mai sunt foarte multe de învățat”, a declarat Mircea Toderaș, care s-a aflat, pentru al doilea an consecutiv, la masa juriului – la categoria pizza, a acestui eveniment gastronomic organizat la Nis, în Serbia.

Deveanul, campionul României la Campionatul Național de Pizza și Paste în 2019, proprietarul Pizzeriei Etna, face parte de mai mulți ani din A.C.E.E.A. – cea mai mare organizație gastronomică din țara noastră. El este cunoscut pentru participările sale la numeroase competiții și festivaluri gastronomice din țară și de peste hotare, alături de faimoși bucătari de pe întreg mapamondul, anul trecut, în 2023, fiind singurul român invitat la Expo-Pizza în Las Vegas – Statele Unite ale Americii.

În prezența Consulului General al României la Zajecar

Manifestarea de la Nis a îmbinat educația culinară cu promovarea produselor, iar prezența la acest eveniment culinar a Consulului General al României la Zajecar –Mara Ștefan, a însemnat un adevărat suport pentru echipa A.C.E.E.A. și reprezentarea României în acest context.

Totul s-a desfășurat, pe parcursul celor două zile, în aer liber, premiile fiind acordate în cadrul unei festivități organizată la final.

Rezultatele celor două zile de competiție s-au concretizat în opt medalii importante câștigate de echipa A.C.E.E.A.. Adrian Mihai Șutu a obținut aur la categoriile pește și paste și bronz pentru desert și pizza, Ionuț Valentin Șutu – argint pentru pizza, paste, pasăre, și bronz la categoria desert, Adrian Șutu și Ioana Șutu – aur pentru grill și aur la categoria bucătăria națională, iar Elisa Maria Șutu, la numai 11 ani, a câștigat Cupa pentru cea mai bună pizza și medalia de aur.

Demersul echipei A.C.E.E.A., de a face cunoscută România pe plan internațional, la a XI-a ediție a competiției de gătit de la Nis 2024 – a fost susținut prin produsele locale oferite de Turma, Șapte Spice -Mai mult decât morărit, făina Castelana, ferma Vinca Lact, Pizzeria Etna (Deva). La categoria “masa națională” au fost prezentate bucate și băuturi din zona Bistrița – Năsăud.

„S-a încheiat încă o competiție, încă un demers de promovare a României peste hotare, recunoașterea noastră pe plan internațional fiind realizată prin calitatea prezentării în cadrul competiției, prin organizarea mesei tradiționale, prin rezultatele obținute de concurenți, toate acestea formând motivația de a merge mai departe, de a face mai mult și mai multe la nivelul diplomației informale, activitate pe care Asociația Culturală Euro Est Alternativ o desfășoară de mai bine de 15 ani în competiții, forumuri, conferințe, congrese la nivel mondial”, a declarat Iulia Drăguț, Președintele A.C.E.E.A. România.

A.C.E.E.A. România, cea mai mare organizație gastronomică din țara noastră, are ca scopuri principale promovarea sectorului culinar, formarea și instruirea personalului calificat pentru competiții și expoziții naționale și internaționale, reprezentarea României la manifestări internaționale, pregătirea juniorilor, promovarea bucătăriei tradiționale, organizarea de acțiuni și concursuri cu specific culinar. În prezent A.C.E.E.A. deține cel mai mare portofoliu de proiecte culinare din Europa de Est, iar activitățile sale sunt recunoscute în peste 80 de state de pe mapamond.

Sursa foto: A.C.E.E.A. România