Banca Națională a României avertizează cu privire la intensificarea tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a instituției bancare în vederea obținerii de date personale sau pentru efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false.

‘În ultima perioadă, a fost semnalată intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing, – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc) – în care identitatea vizuală a Băncii Naționale a României (BNR) a fost utilizată, vizând obținerea de date personale sau efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false (de tip ponturi sau recomandări de investiții). Alți atacatori au solicitat instalarea de aplicații, deschiderea de linkuri sau autorizarea unor acțiuni pe telefon prin amprentă. Aceste încercări vizează furtul de identitate, instalarea de programe malware sau efectuarea de tranzacții financiare în numele dumneavoastră’, atrag atenția reprezentații BNR într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, bnro.ro și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram și YouTube.

Totodată, BNR semnalează că astfel de încercări de manipulare pot include și apeluri telefonice, mesaje audio sau chiar video (deepfake) în care pot apărea persoane care se prezintă ca reprezentanți ai BNR. Aceste metode urmăresc să creeze aparența unei comunicări oficiale, cu scopul de a câștiga încrederea victimei.

‘Reiterăm faptul că BNR nu solicită niciodată, prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant, date cu caracter personal sau alte informații confidențiale despre credite, carduri sau conturi bancare, nici efectuarea unor transferuri de bani. De asemenea, reprezentanții BNR nu cer informații cu privire la veniturile personale, credite solicitate/ aprobate/ acordate de BNR sau de alți creditori profesioniști sau alte aspecte de natură financiară. Dacă se prezintă oportunități de investiții sau de obținere a unor câștiguri rapide, facile și consistente, cel mai probabil este un atac de tip spoofing’, se menționează în comunicat.

BNR recomandă utilizatorilor să nu furnizeze date personale și să raporteze imediat aceste situații autorităților competente, în cazul în care au fost contactați sau au interacționat cu astfel de materiale sau site-uri false.

Sursa: AGERPRES

Ministrul Culturii, Natalia -Elena Intotero, a participat în 7 și 8 aprilie la Reuniunea informală a miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, organizată la Varșovia, în contextul Președinției poloneze a Consiliului UE.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, reuniunea a oferit un cadru propice pentru dialogul deschis între miniștrii culturii din statele membre, cu accent pe rolul esențial al culturii în consolidarea identității europene și în abordarea provocărilor actuale. Printre temele discutate s-au numărat sprijinirea tinerilor artiști, protejarea patrimoniului cultural și elaborarea unui nou cadru strategic pentru politicile culturale europene, cunoscut sub denumirea de „Busola Culturală”.

În intervenția sa, ministrul Natalia -Elena Intotero a pledat pentru ca „Busola Culturală” să includă principii fundamentale precum: protejarea patrimoniului cultural; finanțarea echitabilă și sprijinirea noilor generații de creatori; facilitarea accesului tinerilor la cultură; utilizarea tehnologiilor emergente – inclusiv inteligența artificială – în beneficiul culturii. De asemenea, a reiterat angajamentul României pentru sprijinirea tinerilor artiști și profesioniști din domeniul cultural și creativ, prin programe precum AFCN, rezidențe artistice, facilități fiscale și dezvoltarea infrastructurii culturale.

Ministrul Culturii a evidențiat importanța culturii ca pilon de reziliență și coeziune europeană, în contextul geopolitic actual, precum și necesitatea unor politici integrate pentru protejarea patrimoniului în fața dezastrelor naturale și a conflictelor armate. În acest sens, a fost reiterată propunerea României privind crearea unui Fond European pentru Patrimoniul Cultural. De asemenea, un model de bune practici a fost considerat programul Start-Up Nation, care oferă finanțare nerambursabilă pentru antreprenorii din sectoarele culturale și creative, prin care România încurajează tinerii creativi să-și dezvolte propriile inițiative.

Agenda a mai inclus sesiuni de lucru tematice, o prezentare privind experiența Ucrainei în protejarea patrimoniului său național, precum și discuții privind viitorul programului „Europa Creativă” după anul 2027.

Conform Ministerului Culturii, ca urmare a intervenției României privind jaful obiectelor de tezaur dacic de la Muzeul Drents din Assen, partea olandeză a reacționat prompt, exprimând sprijin deplin pentru autoritățile române și angajamentul de a continua toate demersurile necesare pentru recuperarea acestor piese de patrimoniu național.

“Participarea delegației române la această reuniune a reafirmat rolul activ al României în definirea politicilor europene din domeniul culturii și a oferit un prilej important de promovare a priorităților naționale privind sprijinirea creativității, diversității culturale și protejarea patrimoniului”, a mai informat Ministerul Culturii.

Un număr de 2.152 de extrase de carte funciară au fost eliberate luni, prima zi când acest serviciu public se acordă gratuit pentru proprietari, a anunțat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, eliberează extrase de carte funciară, extrase de plan cadastral și de primă înregistrare gratuit pentru proprietari, dacă solicitantul cere în persoană aceste documente. Serviciul devine gratuit din 2 iunie și online, amintește un comunicat de presă al MDLPA.

‘Impunem respectul statului pentru cetățean prin abrogarea acestui tarif plătit până acum pentru un serviciu public prestat de o instituție publică finanțată din bani publici. Cetățenii ar fi plătit 53.800 lei în total pentru cele peste 2.000 de extrase eliberate astăzi’, a transmis ministrul Dezvoltării.

Sursa: AGERPRES