Deputatul PNL Vetuța Stănescu, președinte al Filialei Județene a PNL Hunedoara, consideră că moțiunea de cenzură, inițiată de partidele AUR, S.O.S. România și POT, împotriva Guvernului Ciolacu, este „o amenințare pentru stabilitatea României”.

“În aceste momente critice, unii politicieni încearcă să submineze guvernarea și să arunce România într-o perioadă de instabilitate, doar pentru a-și satisface interesele proprii. La nici trei luni de la alegeri, încearcă să creeze criză, fără a ține cont de impactul pe termen lung. O astfel de moțiune de cenzură nu face decât să genereze incertitudine, să afecteze economia și să pună în pericol locurile de muncă ale românilor. Stabilitatea economică și încrederea investitorilor sunt esențiale pentru dezvoltarea țării!”, a transmis deputatul PNL Vetuța Stănescu.

Liderul liberalilor hunedoreni a adăugat că “România nu poate fi condusă prin haos și populism!”. “Avem nevoie de un guvern stabil care să implementeze reforme și să apere interesele cetățenilor, nu de instabilitate politică ce ne-ar izola și slăbi poziția internațională. Este momentul ca Parlamentul să apere stabilitatea și viitorul României, nu să încurajeze criza politică! România, înainte! Să lucrăm pentru prosperitate, nu pentru conflicte inutile care duc la stoparea progresului”, a mai transmis deputatul PNL Vetuța Stănescu.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu II, inițiată de partidele de opoziție, a fost citită, marți, în plenul Parlamentului.

Moțiunea de cenzură va fi dezbătută și votată vineri, de la ora 11:00, în plenul reunit al celor două camere a Parlamentului. Pentru a fi adoptată este nevoie de votul majorității parlamentarilor, adică de 232 de voturi favorabile.

Schimbări la conducerea Prefecturii Hunedoara. Constantin Fulga, actualmente subprefect al județului, ar urma să preia frâiele instituției, potrivit unor surse politice. Acesta este propunerea social -democraților hunedoreni pentru a ocupa funcția de prefect al județului Hunedoara.

În urma negocierilor dintre partidele de coaliție privind împărțirea funcțiilor de prefect în țară, la nivelul județului Hunedoara aceasta ar urma să fie preluată de un social – democrat. Conform algoritmului stablit în coaliția de guvernare, prefectul ar trebui să fie din același partid ca președintele Consiliului Județean. Prin urmare, în cazul județului Hunedoara, Partidul Social Democrat (PSD) va da numele reprezentantului Guvernului în teritoriu.

Subprefectul Constantin Fulga este propunerea PSD pentru a ocupa funcția de prefect al județului Hunedoara.

Constantin Fulga este subprefect al județului Hunedoara din toamna lui 2023, când a fost numit pe această funcție în locul lui Gheorghe Bogdan Urdea, care a demisionat din motive personale.

Timp de mai mulți ani, Constantin Fulga a fost director în cadrul unei firme private, acesta fiind cadru militar în rezervă.

Subprefecții – de la UDMR și PNL

În ceea ce privește cele două funcții de subprefect al județului Hunedoara acestea vor fi ocupate de către un reprezentant al UDMR, iar altul de la Partidul Național Liberal (PNL), conform convenției din coaliția de guvernare.

Actualul subprefect al județului Hunedoara Lőrincz Széll ar urma să rămână pe funcție, potrivit acelorași surse politice, în timp ce pentru cealaltă funcție de subprefect al județului este vehiculat numele lui Adrian David, actualul director general al Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara.

Din aprilie 2024, prefect al județului Hunedoara este Florina -Doris Visirin, susținută de PNL, numită pe funcție în locul lui Călin Petru Marian, senator PNL în prezent. Anterior, Doris Visirin, avocat de profesie, a fost secretar general al Primăriei Municipiului Deva, post pe care ar urma să se întoarcă, după părăsirea funcției de la conducerea Prefecturii Hunedoara.

Noile schimbări de la vârful Prefecturii Hunedoara ar putea avea loc în zilele următoare, prin decizie a Guvernului.

Perioada electorală pentru alegerile prezidențiale începe în această săptămână când va fi constituit Biroul Electoral Central.

Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai.

Biroul Electoral Central se constituie pe 20 februarie, candidaturile pot fi depuse până pe 15 martie, iar campania electorală începe pe 4 aprilie și se încheie pe 3 mai, la ora 7:00, potrivit hotărârii privind calendarul prezidențialelor, publicată în Monitorul Oficial.

Principalele repere ale perioadei electorale, conform calendarului aprobat de Guvern, sunt:

* 20 februarie – sunt desemnați, prin tragere la sorți, cei 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care vor face parte din BEC

* în termen de 24 de ore de la învestirea judecătorilor în Biroul Electoral Central, cel mai târziu la data de 21 februarie, se vor alege președintele BEC și locțiitorul acestuia, prin vot secret, dintre magistrații desemnați în Birou

* pe 22 februarie BEC va fi completat cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar

* cel mai târziu pe 23 februarie – depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a alianțelor electorale

* 27 februarie – stabilirea de către CNA a regulilor de desfășurare a campaniei electorale prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale

* până cel mai târziu la data de 15 martie, ora 24:00, partidele politice, alianțele politice sau electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți pot depune candidaturile

* în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, cel mai târziu la data de 17 martie, are loc înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale

* cel mai târziu la data de 18 martie, candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot formula contestații la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz; pe 19 martie CCR soluționează contestațiile, prin hotărâri definitive, ce se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

* până la data rămânerii definitive a candidaturilor, cel mai târziu la data de 19 martie, candidații pot renunța la candidatură

* 20 martie – rămânerea definitivă a candidaturilor și a semnelor electorale; are loc comunicarea către birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate a candidaturilor și semnelor electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse

* în 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor – 22 martie – se va stabili ordinea de înscriere pe buletinul de vot; BEC comunică ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților și a semnelor electorale ale acestora către Curtea Constituțională a României și Regia Autonomă ”Monitorul Oficial”

* pe 23 martie se completează BEC cu reprezentanții formațiunilor politice care nu sunt reprezentate în Parlament și care au propus candidați

* pe 4 aprilie începe campania electorală și se încheie pe 3 mai, la ora 7:00

* 2 mai, de la ora 7:00 (ora locală) – la ora 21:00 (ora locală) – prima zi a votării în străinătate

* 3 mai, între orele 7:00 – 21:00 (ora locală) – a doua zi a votării în străinătate

În ambele zile, alegătorii care la ora 21:00 (ora locală) se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul constituțional până cel mai târziu la ora 23:59 (ora locală)

* 4 mai – a treia zi de vot în diaspora; urnele se deschid la ora 7:00 (ora locală) și se închid la ora 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz); în ziua de duminică, votarea se încheie la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00. Alegătorii care la ora de încheiere a votării se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pot vota până cel mai târziu la ora locală 23:59, dar nu mai târziu de ora locală a României 23:59

* 4 mai, ora 7:00, începe votarea în țară; secțiile vor fi deschise până la ora 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege până cel mai târziu la ora 23:59

* în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu la data de 6 mai, ora 24:00, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și candidații care au participat la alegeri pot formula cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală; cererea temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază se adresează Curții Constituționale

* 8 mai – înaintarea către Curtea Constituțională a României a procesului-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor; după primirea dosarului de la Biroul Electoral Central și soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, CCR validează alegerilor, iar rezultatul va fi publicat în Monitorul Oficial

În situația organizării unui al doilea tur, campania electorală va începe pe 9 mai și se va încheia pe 17 mai, ora 7:00.

Alegerile în țară au loc pe 18 mai, între orele 7:00 și 21:00.

Votarea în străinătate se va desfășura tot pe parcursul a trei zile:
* vineri, 16 mai, între orele 7:00 – 21:00 (ora locală)
* sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 – 21:00 (ora locală)
* duminică, 18 mai, între orele 7:00 (ora locală) – 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz).

În termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu la data de 20 mai, ora 24:00, partidele și candidații care au participat la alegeri pot formula cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală, care vor fi depuse la CCR.

Pe 22 mai, BEC înaintează către Curtea Constituțională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare; după primirea dosarului de la Biroul Electoral Central și soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, se validează rezultatul alegerilor și se publică în Monitorul Oficial.

Sursa: AGERPRES