Fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman au fost inculpați în dosarul Mineriadei din iunie 1990 pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității.

Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanță.

Inițial, în iunie 2017, fostul președinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată alături de Petre Roman și fostul director SRI Virgil Măgureanu. Însă, în decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.

O procuroare de la Parchetul General s-a deplasat, miercuri, la locuința lui Ion Iliescu, însă fostul șef al statului nu a vrut să dea o declarație în dosar.

‘În acest moment procesual, nu au vrut să dea declarații, dar înțelegeți că este un moment procesual. Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale este una complexă, are aproape 300 de pagini și au vrut să o citească și să vină cu declarații ulterior, după ce iau la cunoștință de probe și ceea ce am reținut noi pe larg. La acest moment procesual, nu au vrut să dea declarații. Nu știm dacă îi trimitem în judecată, este o etapă procesuală, beneficiază încă de prezumția de nevinovăție, își pot face apărări și eu nu pot să mă pronunț la acest moment cu privire la o eventuală soluție care se va da în acest dosar’, a explicat procuroarea care se ocupă de acest dosar.

În cazul lui Ion Iliescu se aplică o procedură specială, deoarece el nu se poate deplasa la sediul Parchetului, având 95 de ani.

Tot miercuri, Petre Roman a venit la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoștință faptul că are calitatea de inculpat.

‘Această învinuire este profund nedreaptă. Ce interes aveam eu? Mai mult: cum aș fi putut eu, profesor, cercetător, trecut prin baricada de la Inter, unde au fost 39 de tineri, camarazi de-ai mei, uciși de gloanțele trase la ordinul lui Ceaușescu, angajez România pe drumul spre UE, spre NATO? Această angajare am făcut-o categoric și fără nicio ezitare. Deci, cum aș fi putut eu, ce interes aveam ca să organizez, să fac un complot, o represiune? Împotriva cui? (…) Nu există nicio dovadă că aș fi fost eu angajat în aducerea minerilor. Ceea ce s-a întâmplat acolo a fost cu implicarea evidentă a oamenilor fostei Securități’, a declarat Petre Roman la intrarea în sediul Parchetului General.

Ulterior, Parchetul General a emis un comunicat de presă în care explică acuzațiile care li se aduc lui Ion Iliescu și Petre Roman.

Astfel, spun procurorii, în luna iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane și au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din București a avut loc o manifestație ce s-a desfășurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluția din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de revendicări de sorginte democratică.

În acest context, Ion Iliescu, Petre Roman și alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naționale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziție, în special studenți, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.

Având în vedere amploarea atacului, arată sursa citată, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.

‘Persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate. Din actele administrate de procurori a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, iar modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înțelegere. Astfel, începând cu data de 13 iunie 1990 a fost pusă în practică o acțiune represivă împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării’, explică Parchetul.

Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au murit prin împușcare a 4 persoane, au fost violate 2 persoane, au fost vătămate fizic sau psihic 1.311 persoane.

De asemenea, 1.211 persoane au fost persecutate prin privarea nelegală de libertate. Astfel, în dimineața zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate și transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reținute până în după-amiaza aceleiași zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

‘Conform hotărârii luate de către factorii politici, conducători ai instituțiilor de forță, precum și de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naționale, în Piața Universității au fost aduși muncitori de la Întreprinderea de Mașini Grele București, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piața Universității, împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanților. Acțiunile întreprinse de autoritățile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanților, astfel că au fost incendiate sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române și Serviciului Român de Informații. S-a făcut uz de armă cu muniție de război de către forțele de ordine, în aceste împrejurări fiind împușcate mortal 4 persoane. Represiunea autorităților a continuat, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii din mai multe județe ale țării, care deveniseră o adevărată forță de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii’, adaugă Parchetul.

În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ.

De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității.

Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în UM 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.

Cazarea civililor aduși de pe străzile Bucureștiului s-a realizat în condiții total improprii, în garaje, atât bărbați, cât și femei, minori și bătrâni. Aceste persoane s-au aflat în permanență sub pază militară, nefiindu-le permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fără a primi asistență medicală adecvată și fiind supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere).

‘Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate’, mai spune Parchetul.

Sursa: AGERPRES

Peste 1.500 de kilometri de șosele și căi ferate au primit acord de mediu, în 2024, urmând să fie construite în anii următori, iar alți aproximativ 1.000 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară se află în procedură de evaluare a impactului asupra mediului, în vederea emiterii sau revizuirii actelor de reglementare, a declarat președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Laurențiu Alexandru Păștinaru.

Potrivit raportului anual al Serviciului Autorizări și Evaluare Impact, din cadrul ANPM, pe parcursul anului trecut s-au aflat în derulare 18 proiecte de infrastructură rutieră propuse de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), șapte de infrastructură de cale ferată al căror titular este Compania Națională de Căi Ferate (CFR), precum și patru proiecte de navigație, unul de ecologizare a Dunării, unul de prospecțiuni geologice, patru proiecte de telecomunicații și două pentru amenajare hidroenergetică, se arată într-un comunicat al agenției, remis luni AGERPRES.

‘De la un an la altul, a crescut numărul proiectelor de infrastructură, iar acest lucru se vede deja în multe locuri din țară, unde se circulă mai bine pe șosea sau pe calea ferată. Aproape 2.500 de kilometri de autostrăzi, drumuri expres și căi ferate s-au aflat în procedură de evaluare pe tot parcursul anului trecut, 60% din acestea fiind deja finalizate cu acorduri de mediu sau cu revizuiri de acorduri de mediu, iar celelalte 40% aflându-se în procedură, conform Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului’, a susținut Păștinaru, citat în comunicat.

Dacă în privința proiectelor de infrastructură rutieră au fost deja finalizate acordurile de mediu pentru aproape 760 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, proiectele de infrastructură feroviară finalizate totalizează peste 740 de kilometri.

‘Munca din cadrul Direcțiilor Controlul Poluării și Reglementări și Conservarea Naturii, Biodiversitate este extrem de importantă în derularea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, în cazul tuturor proiectelor de anvergură, care se desfășoară pe teritoriile mai multor județe. După analiza tehnică a fiecărui proiect propus spre aprobare, experții noștri verifică amplasamentele proiectelor, participă la Comisiile de Analiză Tehnică, urmăresc propunerile formulate în timpul dezbaterilor publice, abia apoi redactează Decizia etapei de încadrare, în vederea emiterii Acordului de mediu’, a explicat președintele ANPM.

Pe lista proiectelor care se află la ANPM în procedură de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) în vederea emiterii/revizuirii actelor de reglementare se află: acord de mediu pentru proiectul ‘Autostrada Baia Mare-Suceava, lot II Bistrița-Vatra Dornei’, titular CNAIR (62,137 km); acord de mediu pentru proiectul ‘Autostrada București – Alexandria’, titular CNAIR (77,02 km); acord de mediu pentru proiectul ‘Drum expres Buzău – Brăila’, titular CNAIR (112,440 km); acord de mediu pentru proiectul ‘Drum expres București – Târgoviște’, titular CNAIR (62,21 km); acord de mediu pentru proiectul ‘ Drum expres DN 7C – Transfăgărășan’, titular CNAIR (lucrări de intervenții între km 104 + 000- km 130 + 800; total 26,8 km); acord de mediu pentru proiectul ‘Drum expres Găești – Ploiești’, titular CNAIR (81,576 km); acord de mediu pentru proiectul ‘Autostrada Filiași – Drobeta Turnu Severin’, titular CNAIR (82, 658 km); acord de mediu ‘TransRegio Brăila – Slobozia – Drajna – A2 și Chiciu – Drajna’, titular Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru infrastructura de transport de interes strategic, în zona de est și sud – județele Galați, Brăila, Ialomița și Călărași (170,9 km); acord de mediu pentru proiectul ‘Modernizarea liniei de cale ferată Coșlariu – Cluj-Napoca’, titular CFR SA (106,35 km); acord de mediu pentru proiectul ‘RK linia CF și aparate de cale, Linia 702 Fir II, Buzău – Făurei, km 167+430 – km 129 + 010’, titular CFR SA (38,60 km).

Sursa: AGERPRES

Un număr de 72 de persoane au fost salvate de pe munte, în ultimele 24 de ore, de către salvamontiști. Dintre acestea, 29 au fost transportate la spital, a informat, duminică, Salvamont România.

În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Național Salvamont s-au primit 70 de apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor, astfel:

10 apeluri pentru Salvamont Municipiul Brașov,

9 apeluri pentru Salvamont Voineasa,

6 apeluri pentru Salvamont Gorj,

5 apeluri pentru Salvamont Lupeni,

5 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin-Muntele Mic,

5 apeluri pentru Salvamont Cluj,

4 apeluri pentru Salvamont Predeal,

4 apeluri pentru Salvamont Prahova,

4 apeluri pentru Salvamont Maramureș,

4 apeluri pentru Salvamont Sibiu,

3 apeluri pentru Salvamont Harghita,

3 apeluri pentru Salvamont Alba,

2 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov,

2 apeluri pentru Salvamont Mureș,

2 apeluri pentru Salvamont Bihor,

2 apeluri pentru Salvamont Neamț.

“În cazul acestor intervenții au fost salvate 72 de persoane. Dintre acestea, 29 au fost transportate cu Ambulanțele SAJ, SMURD sau SALVAMONT pentru transport la spital, iar restul au primit acordul să fie transportate cu mașinile aparținătorilor. S-au primit și 67 de apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană și despre domeniile schiabile”, au informat reprezentanții Salvamont România.

Sursa foto: Salvamont România-Dispeceratul Național Salvamont