Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a emis, de la începutul anului, 2.743 de mesaje prin sistemul Ro-Alert, dintre care 1.880 au vizat prezenţa urşilor în apropierea comunităţilor.

„Ro-Alert este un instrument esenţial pentru protejarea vieţii şi siguranţei cetăţenilor în situaţii de urgenţă, fiind creat pentru a transmite rapid mesaje de avertizare direct pe telefoanele mobile ale populaţiei”, informează Biroul de presă al IGSU.

Dintre mesajele transmise, 47 au fost alerte de incendiu, 711 au avertizat asupra fenomenelor hidro-meteorologice periculoase, 77 au semnalat dispariţia copiilor, iar 28 au fost destinate altor tipuri de urgenţe.

„Transmiterea acestor mesaje a avut un impact direct asupra protejării vieţilor omeneşti şi reducerea efectelor unor catastrofe. Accesibilitatea, rapiditatea şi eficienţa în a transmite mesaje în situaţii majore în care viaţa şi sănătatea sunt puse în pericol fac din Ro-Alert un pilon central în avertizarea populaţiei”, arată sursa citată.

Dezactivarea opţiunii de primire a mesajelor pe dispozitivele mobile nu este recomandată, având în vedere impactul pe care situaţiile de urgenţă îl pot avea asupra comunităţilor şi riscurile semnificative pentru siguranţa cetăţenilor.

Prin intermediul sistemului Ro-Alert se transmit, indiferent de oră, informaţii relevante, bazate pe date concrete furnizate atât de structuri specializate (Administraţia Naţională de Meteorologie, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi alte instituţii cu rol şi competenţe în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă), dar şi de către apelanţi (martori ai situaţiilor în speţă), atent verificate şi documentate.

Mesajele RO-ALERT contribuie la menţinerea calmului în situaţii de criză, oferind îndrumări clare despre cum să reacţionezi. Mesajele pot include recomandări specifice, precum „evitaţi zona”, „căutaţi adăpost” sau „urmaţi instrucţiunile autorităţilor”, minimizând confuzia şi panica în rândul populaţiei.

Ro-Alert este proiectat să funcţioneze atât pe telefoane inteligente, cât şi pe telefoane mai vechi, astfel încât cetăţenii, indiferent de tipul dispozitivului, pot primi mesaje de urgenţă. Mesajele de avertizare pot fi primite pe orice telefon mobil compatibil cu tehnologia Cell Broadcast.

Sursa: AGERPRES

Termenul pentru depunerea, la Biroul Electoral Central, a candidaturilor la funcţia de preşedinte al României s-a încheiat sâmbătă seara, la ora 24:00.

Potrivit calendarului electoral, pe data de 10 octombrie candidaturile rămân definitive.

În termen de 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor (12 octombrie), are loc stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot.

Pentru alegerile de la sfârşitul lunii noiembrie şi-au depus candidaturile (în ordinea înregistrării lor la Biroul Electoral Central):

* George Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor

* Elena Lasconi – Uniunea Salvaţi România

* Călin Georgescu – candidat independent

* Nicolae Ciucă – Partidul Naţional Liberal

* Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România

* Mircea Geoană – candidat independent

* Diana Iovanovici-Şoşoacă – Partidul S.O.S. România

* Cristian Diaconescu – candidat independent

* Cristian Terheş – Partidul Naţional Conservator Român

* Ana Birchall – candidat independent

* Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat

* Ludovic Orban – Forţa Dreptei

* Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale

* Oana Creţu – Partidul Social Democrat Unit

* Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie

* Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională

* Ciprian-Romeo Mega – candidat independent

* Răzvan-Nicolae Constantinescu – Partidul Patrioţii Poporului Român

Singura înregistrare de candidatură respinsă până în prezent de Biroul Electoral Central a fost cea a lui Miron Cozma. Acesta a depus, în termen, doar o cerere de admitere a candidaturii independente şi a precizat că lista susţinătorilor necesară în vederea înregistrării candidaturii la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024 a fost lăsată în custodia Autorităţii Electorale Permanente şi a BEC pentru alegerea preşedintelui României din anul 2019. Miron Cozma a solicitat valorificarea acestei liste din 2019, însă lista susţinătorilor depusă la scrutinele precedente nu poate reprezenta îndeplinirea condiţiei prevăzute de lege. De asemenea, candidatul nu a depus, pe lângă lista susţinătorilor, nici declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere, declaraţia de interese, declaraţia pe propria răspundere, în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţi sau de colaborator al acesteia, după cum a informat BEC.

În urma unor contestaţii depuse la Curtea Constituţională a României, candidatura Dianei Iovanovici – Șoșoacă la funcția de președinte a fost anulată,  iar aceasta nu mai are o altă cale de atac.

Conform art. 29 alin. (2) şi art. 30 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul Electoral Central urmează să se pronunţe cu privire la înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor şi a semnelor electorale, după caz, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.

Astfel, în prezent se află încă în analiză, în termenul prevăzut de lege, candidaturile depuse vineri şi sâmbătă şi anume: Cristian Diaconescu, Cristian Terheş, Ana Birchall, Marcel Ciolacu, Ludovic Orban, Silviu Predoiu, Oana Creţu, Sebastian-Constantin Popescu, Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru, Ciprian-Romeo Mega şi Răzvan-Nicolae Constantinescu.

Deciziile BEC pot fi contestate la Curtea Constituţională.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale este programat pentru data de 24 noiembrie.

Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale începe oficial pe data de 25 octombrie şi se încheie pe 23 noiembrie, la ora 07:00.

Pe 22 noiembrie, la ora 12:00, începe votarea în diaspora. A doua zi a votării în străinătate este 23 noiembrie, românii din afară având dreptul să îşi exercite votul până la ora 21:00.

Cel de-al doilea tur de scrutin este programat pentru data de 8 decembrie.

Sursa: AGERPRES

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunţat banca centrală.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei s-a mărit în iulie la 5,42%, de la 4,94% în luna iunie, şi a scăzut în august la 5,10%. Avansul faţă de finele semestrului I este rezultanta accelerării creşterii preţurilor alimentelor şi energiei, pe fondul secetei severe şi al majorării tarifelor de distribuţie pentru gaze naturale, ce a devansat ca impact noile scăderi de dinamică consemnate de preţurile administrate şi de preţul combustibililor, sub influenţa unor efecte de bază şi a descreşterii cotaţiei ţiţeiului.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent, urcând în august la 5,8%, de la 5,7% în iunie. Evoluţia este atribuibilă unui efect statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate şi majorării cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi costurilor salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri. Acţiunea acestor factori a fost în mare parte contrabalansată de efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi de scăderea dinamicii preţurilor importurilor.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat în august 2024 la 5,3%, nivel similar celui din iunie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus însă la 6,5% în august, de la 7,2% în iunie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în august la 6,7%, de la 7,3% în iunie 2024.

Conform BNR, activitatea economică şi-a încetinit creşterea în trimestrul II, la 0,1%, de la 0,5% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar previziunilor.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit totuşi în trimestrul II 2024, la 0,8%, de la 0,5% în trimestrul precedent, în principal ca urmare a saltului consemnat de dinamica anuală a consumului gospodăriilor populaţiei. În acelaşi timp, creşterea formării brute de capital fix a rămas robustă, deşi a continuat să încetinească în raport cu trimestrul anterior.

În schimb, evoluţia exportului net şi-a mărit substanţial influenţa contracţionistă, în condiţiile în care volumul importurilor de bunuri şi servicii şi-a accelerat creşterea, în timp ce volumul exporturilor şi-a prelungit declinul în termeni anuali. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o amplă creştere de dinamică, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor secundare, sub influenţa evoluţiei fondurilor europene de natura contului curent.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai modestă a economiei în trimestrul III decât cea previzionată anterior, dar în accelerare faţă de trimestrul precedent, implicând şi o creştere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul principalelor componente ale cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în luna iulie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul s-a menţinut la un nivel ridicat, scăzând doar uşor faţă de media trimestrului II, iar cea a vânzărilor auto-moto a continuat să se mărească, în timp ce serviciile prestate populaţiei şi-au accentuat contracţia în raport cu perioada similară a anului trecut. Totodată, producţia industrială şi-a stopat declinul în termeni anuali, pentru ca volumul lucrărilor de construcţii să se comprime din nou faţă de aceeaşi perioadă din 2023, după o relativă redresare pe ansamblul trimestrului II.

În acelaşi timp, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus întrucâtva decalajul negativ faţă de cea a importurilor, consemnând în iulie o creştere relativ mai pronunţată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, creşterea în termeni anuali a deficitului comercial, precum şi cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie s-a majorat doar uşor în iunie-iulie, iar rata şomajului BIM şi-a reluat creşterea în debutul trimestrului III, ajungând la 5,5% în august, de la 5,1% în iunie. În acelaşi timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunţat al intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi o scădere a deficitului de forţă de muncă raportat de companii. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit însă în iulie, la 17,3%, după o mică descreştere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a rămas de asemenea ridicată în prima lună din trimestrul III, reducându-se marginal faţă de media trimestrului precedent.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au scăzut din nou în august sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate şi din regiune – în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed -, pentru ca ulterior să consemneze o creştere semnificativă, ce s-a corectat însă relativ abrupt spre finele trimestrului III.

În această conjunctură, după ajustarea descendentă consemnată în iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august şi a tins să se menţină până la finele trimestrului III la valorile mai ridicate prevalente în trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificării spre finele intervalului a volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, sub impactul acutizării tensiunilor din Orientul Mijlociu, se mai arată în comunicatul băncii centrale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul III, până la 7,7% în august, de la 6,7% în iunie, în principal ca urmare a accelerării creşterii împrumuturilor în lei ale populaţiei, prioritar pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a accentuat ascensiunea, ajungând la 69,7% în august, de la 69,1% în iunie.

Banca centrală a decis anul acesta, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut.

Sursa: AGERPRES