Noi servicii de depistare și confirmare a unor boli grave vor fi disponibile, de la 1 iulie, anunță Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Potrivit unui comunicat al CNAS, transmis joi, principala noutate a modificărilor și completărilor Contractului-cadru care vor intra în vigoare de la 1 iulie a.c. va consta în introducerea de pachete de servicii de care pot beneficia persoanele asigurate și neasigurate, pe principalele paliere de asistență medicală, în scopul depistării unor afecțiuni grave, respectiv cancerele, hepatitele cronice B și C, iar la gravidă și HIV/SIDA.

Astfel:

1. În asistența medicală primară se prevede ca medicii de familie să poată trimite și persoanele neasigurate la analize și la consultații de specialitate decontate de casa de asigurări de sănătate, în cazul în care suspicionează că respectivul pacient ar putea avea o boală oncologică.
2. Tot medicii de familie vor putea emite bilete de trimitere și pentru persoanele neasigurate, în vederea testării acestora pentru virusurile hepatitice B și C, precum şi pentru virusul HIV la gravidă, analizele respective urmând de asemenea să fie decontate de CAS. Dată fiind gravitatea acestor boli, este imperios necesar să se detecteze cât mai curând cazurile de infectare cu virusurile respective, pentru a se lua măsurile medicale necesare, persoanele depistate ca infectate urmând să beneficieze de acces la terapiile specifice.
3. Urmare a consultațiilor preventive din pachetul minimal din asistența medicală primară, medicii de familie vor emite pentru persoanele neasigurate bilete de trimitere pentru investigații paraclinice.
4. Și în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate clinică se vor acorda servicii persoanelor neasigurate pentru depistarea și confirmarea diagnosticului de afecțiune oncologică, respectiv consultații, proceduri diagnostice și servicii medicale în scop diagnostic-caz. Medicii de specialitate din ambulatoriu vor putea de asemenea emite bilete de trimitere la analize și către unitățile sanitare cu paturi, pentru spitalizări de zi, în vederea confirmării afecțiunii oncologice.
5. În scopul lărgirii accesului pacienților, atât asigurați cât și neasigurați, la serviciile complexe de tip diagnostic-caz din ambulatoriu, se va renunța la condiția impusă furnizorilor care efectuează astfel de servicii de a avea atât ambulatoriu de specialitate clinic, cât şi structură de spitalizare de zi în specialitatea respectivă. Excepție fac furnizorii care contractează tipuri de servicii pentru care este absolut necesară această condiție, cum ar fi, de exemplu, serviciile în scop diagnostic-caz acordate gravidelor cu risc crescut.
6. Totodată, se creează posibilitatea ca unele servicii medicale în scop diagnostic-caz să se poată acorda de unități medicale mobile și caravane medicale, pentru a permite accesul persoanelor din zone izolate la servicii de depistare precoce a afecțiunilor oncologice, precum cancerul de sân și col uterin.
7. Corelat cu noutățile din pachetele de servicii de la nivelul asistenței primare și de specialitate din ambulatoriul clinic, furnizorii de servicii paraclinice vor putea efectua și deconta analizele prescrise pentru persoanele neasigurate pe biletele de trimitere emise de medicii de familie și de medicii specialiști, iar unitățile spitalicești vor putea deconta serviciile de spitalizare de zi acordate persoanelor neasigurate cu suspiciune de afecțiune oncologică, pentru confirmarea diagnosticului.

“Reamintim că deja există prevăzută în legislație posibilitatea includerii persoanelor neasigurate în programele naționale de sănătate după confirmarea diagnosticului respectiv, aceste persoane fiind totodată asigurate fără plata contribuției, dacă nu realizează venituri. Întrucât în derularea și succesul tratamentului oncologic contează mult starea de spirit a bolnavului, în scopul eficientizării combaterii cancerelor se introduc noi servicii conexe asistenţei medicale ambulatorii de specialitate clinică, destinate persoanelor asigurate. Acestea vor fi servicii psihologice specializate, furnizate de psihologi cu formare complementară în psihooncologie: consultații, consiliere, evaluare clinică și stabilire a planului de intervenție psihologică. Recomandarea serviciilor psihooncologice va putea fi făcută de medicii specializați sau supraspecializați în chirurgie oncologică, oncologie medicală, hematologie, oncologie şi hematologie pediatrică, radioterapie, precum și de medicii care acordă servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriu. Până la 30 iunie 2025 va exista o perioadă de tranziție în care serviciile psihologice vor mai putea fi acordate bolnavilor oncologici și de psihologii fără formare complementară în psihooncologie”, arată reprezentanții CNAS.

Conform sursei citate, unele dintre modificări vizează implementarea măsurilor care revin CNAS în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, aprobat prin Legea nr. 293/2022, cu modificările şi completările ulterioare. În acord cu acest plan, de la 1 iulie a.c. se schimbă și modul de raportare și decontare a serviciilor acordate persoanelor cu suspiciune oncologică, dar și bolnavilor de cancer, la nivelul unor categorii de furnizori de servicii medicale aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate. Furnizorii respectivi vor ține evidențe distincte ale serviciilor acordate persoanelor menționate, iar finanțarea acestor servicii se va face de asemenea separat, prin acte adiționale la contractele existente. În acest mod, nu numai că se vor putea evidenția fondurile utilizate pentru depistarea și combaterea cancerelor, dar va exista și o imagine mult mai clară a tuturor serviciilor efectuate în acest scop.

Pentru serviciile de diagnosticare oncologică acordate persoanelor neasigurate, finanțarea nu se va face din contribuțiile plătite de asigurați, ci de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către FNUASS. La fel se va finanța și testarea persoanelor neasigurate în scopul depistării hepatitelor cronice B și C, precum și a infecției HIV la gravidă.

Pentru transpunerea în practică a noutăților preconizate, în intervalul de până la 1 iulie a.c. vor fi publicate modificări și completări la unele acte normative subsecvente Contractului-cadru:

• la Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru, în care se vor detalia toate măsurile anunțate;
• la Ordinele MS/CNAS referitoare la biletele de trimitere la investigații paraclinice, respectiv la servicii medicale clinice/bilet de internare și la modul de completare al acestor documente – vor fi necesare noi formulare de astfel de bilete, cu rubrici adecvate modificărilor preconizate din Contractul-cadru;
• la Ordinul CNAS referitor la documentele justificative privind raportarea activităţii realizate de furnizorii de servicii medicale şi medicamente;
• la Ordinul MS/CNAS privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi.

Totodată se vor menține și în trimestrul III al anului în curs actualele valori ale punctelor pentru medicina primară și de specialitate din ambulatoriu, precum și a plafonului de referință pentru asistența medicală stomatologică.

„Suntem convinși că noutățile din Contractul-cadru vor contribui substanțial la depistarea de afecțiuni grave în stadii incipiente, când șansele ca acestea să fie tratate iar bolnavul să-și continue viața normală sunt mult mai mari. Aceste noutăți au fost supuse dezbaterii publice în transparență decizională și au constituit subiectul unei serii de întâlniri ale conducerii CNAS cu partenerii din sistemul medical prevăzuți de Legea nr. 95/2006, iar unele prevederi au fost reformulate ținându-se cont de propunerile primite”, a declarat Valeria Herdea, președintele CNAS.

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, se arată într-un comunicat publicat, miercuri, de Executivul comunitar.

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

În raportul Comisiei Europene se arată că aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Documentul se bazează pe criteriile de convergenţă, denumite uneori şi „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE. Printre aceste criterii de convergenţă se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Concluzia raportului este că statele-membre pe care le vizează prezintă rezultate eterogene în ceea ce priveşte convergenţa nominală. În prezent, niciunul dintre aceste state nu îndeplineşte toate criteriile de aderare la zona euro. Bulgaria este singura ţară care îndeplineşte toate criteriile, cu excepţia unuia, şi a cărei legislaţie naţională poate fi considerată compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare.

Potrivit concluziilor raportului, Suedia îndeplineşte criteriul privind stabilitatea preţurilor. Bulgaria şi Suedia îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, iar pe baza raportului Comisiei din 19 iunie, întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3), se preconizează că Cehia va îndeplini la rândul său acest criteriu.

De asemenea, Bulgaria, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung, iar Bulgaria îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb.

Niciunul dintre celelalte state-membre nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II), fiind necesară o participare de minimum doi ani la mecanism, fără tensiuni monetare grave, înainte de aderarea la zona euro.

Sursa: AGERPRES

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 31 iulie 2024 inclusiv, pot depune cererile de plată şi documentele doveditoare pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2024 din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat.

Solicitanţii depun o singură cerere de plată la Centrele APIA, direct sau prin intermediul persoanei împuternicite notarial/reprezentantul legal, însoţită de documentele justificative.

Formularele cererilor de plată pot fi printate accesând următorul link:https://apia.org.ro/directia-masuri…/apicultura/anul-2024/. Totodată, APIA pune la dispoziţia beneficiarilor formularistica şi documentaţia necesare implementării intervenţiilor aferente sectorului apicol.

Cheltuielile aferente intervenţiilor apicole se realizează de către solicitanţi în perioada 1 ianuarie – 31 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Solicitanții care au efectuat achiziții de produse/servicii înainte de publicarea în M.O.F 538 din 10.06.2024 a O.M.A.D.R. nr.228/2024, trebuie să respecte condițiile de eligibilitate prevăzute în ghidul solicitantului “Sprijin financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul planului strategic PAC 2023-2027 ” ISA-PS 2023, ediția I, care poate fi consultat accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri…/apicultura/anul-2023/ .

Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2024 este de 12.163.260 euro, din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, de la bugetul de stat.

Pentru plăţile anului 2024 cursul de schimb este stabilit la valoarea de 4,9756 lei.

Plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul la fața locului, centralizarea sumelor eligibile în vederea încadrării în cuantumul unitar planificat și plafonul alocat pentru fiecare intervenţie accesată conform PS PAC 2023-2027 și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.

Solicitanții trebuie să păstreze și să arhiveze toate documentele care au legătură cu intervențiile aferente sectorului apicol 2023-2027 pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la întocmirea acestora.

Pe site-ul APIA: www.apia.org.ro , în cadrul secţiunii: Măsuri de piaţă – Apicultură – Anul 2024 ( https://apia.org.ro/directia-masuri…/apicultura/anul-2024/ ) se regăsesc informații detaliate privind intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul planului strategic PAC 2023-2027 pentru anul 2024.

Intervențiile în sectorul apicol pentru care se pot depune cereri de plată în anul 2024 sunt următoarele:

Intervenții apicole pentru formele asociative

Intervenţia IS-A-02 „Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole”, din care:

Intervenția IS A-02-01 „Promovarea apiculturii și a produselor apicole”.

Intervenţia IS-A-03 – „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni”, compusă din:

Intervenția IS A-03-01 „Achiziţia de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali”;

Intervenția IS A-03-02 „Achiziţia de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii”.

Intervenții apicole pentru apicultori

Intervenția IS-A-04 „Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, din care achiziţie de produse medicinale veterinare”, din care:

Intervenţia IS-A 04-01 „Achiziţionarea de produse medicinale veterinare pentru tratarea varoozei și nosemozei”.

Intervenția IS-A-05 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru raţionalizarea transhumanţei”, compusă din:

Intervenția IS A-05-01 „Achiziţionarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral”;

Intervenția IS A-05-02 „Achiziţionarea de accesorii apicole”;

Intervenția IS A-05-03 „Achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie”;

Intervenția IS A-05-04 „Achiziționarea de vehicule tractabile, respectiv remorci apicole, precum și echipamente de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral”.

Intervenţia IS-A-06 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea albinelor”, compusă din:

Intervenția IS A-06-01 „Achiziţionarea mătci și/sau familii de albine”;

Intervenția IS A-06-02 „achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

Intervenţia IS-A-07 „Acţiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivităţii, precum şi a substanţelor cu potenţial toxic pentru albine” , din care:

Intervenţia IS A-07-01 „Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii”.